Ioan Becali, condamnat în martie 2014 la şase ani şi patru luni de închisoare în dosarul Transferurilor, rămâne încarcerat în Penitenciarul Poarta Albă, a decis definitiv, joi, Tribunalul Constanţa, care a admis contestaţia DNA la decizia de eliberare condiţionată dată de Judecătoria Medgidia.

Magistraţii Tribunalului Constanţa au admis, joi dimineaţă, contestaţia depusă de procurorii DNA la decizia Judecătoriei Medgidia, de eliberare condiţionată din penitenciar a lui Ioan Becali, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Decizia instanţei este definitivă, astfel că Ioan Becali va rămâne încarcerat în Penitenciarul Poarta Albă.

Judecătoria Medgidia a decis, în 29 octombrie, eliberarea condiţionată a lui Ioan Becali, după ce a judecat cererea depusă de fostul impresar. De asemenea, în 12 noiembrie, el a primit o altă decizie favorabilă din partea Judecătoriei Medgidia pentru eliberarea condiţionată, de această dată la propunerea comisiei de la Penitenciarul Poarta Albă.

Cele două decizii nu au fost definitive, fiind atacate de DNA la Tribunalul Constanţa. Contestaţia în cazul celei de-a doua decizii se va judeca în 15 ianuarie, la Tribunal.

Prima contestaţie făcută de DNA la decizia Judecătoriei Medgidia de eliberare condiţionată a lui Ioan Becali s-a judecat, miercuri, la Tribunalul Constanţa, însă instanţa a rămas în pronunţare.

Procurorul DNA a spus în faţa instanţei că nu sunt îndeplinite criteriile obiective şi subiective pentru ca Ioan Becali să fie eliberat condiţionat. De asemenea, DNA a contestat faptul că cele trei cărţi scrise de Ioan Becali în închisoare pot fi considerate lucrări ştiinţifice şi că din acest motiv nu ar fi trebuit să beneficieze de o reducere a pedepsei cu 90 de zile.

De asemenea, DNA a adus în discuţie şi faptul că, în prezent, Ioan Becali este arestat preventiv într-un alt dosar pentru dare de mită.

“Scopul preventiv-educativ al pedepsei nu a fost atins”, a afirmat procurorul DNA, cerând instanţei să admită cererea depusă, să desfiinţeze hotărârea luată de Judecătoria Medgidia şi să nu permită astfel eliberarea condiţionată a lui Ioan Becali.

Avocatul lui Becali, Florin Şurghie, a spus că nu DNA este cel care poate decide caracterul ştiinţific al unei lucrări.

“DNA face aprecieri personale cu privire la caracterul ştiinţific al celor trei lucrări. Domnul Becali a fost supravegheat în momentul când a elaborat lucrările, acestea au fost transmise spre exegeză celui care îşi poate da cu părerea în mod obiectiv, nu DNA. Nimeni, nici măcar DNA, nu are voie să facă aprecieri privind caracterul ştiinţific al unei lucrări, în afara specialiştilor. Ştiu că DNA are specialişti, dar nu cred că DNA are specialişti în toate domeniile”, a spus avocatul Florin Şurghie în faţa instanţei.

El a precizat că cele trei cărţi scrise de Ioan Becali se referă la lumea fotbalului, domeniu pe care îl cunoaşte foarte bine.

"Domeniul ales de Ioan Becali este unul în care activează de peste 40 de ani, cu rezultate spectaculoase. A adus milioane de euro în ţară prin transferul unor jucători, iar cluburile au fost îmbogăţite”, a spus avocatul, care a mai acuzat DNA că a citit şi a ars două dintre cele trei cărţi scrise de Ioan Becali.

Florin Şurghie a menţionat că faptul că Ioan Becali este arestat preventiv în alt dosar nu are legătură cu această cauză.

“A fost disciplinat, a fost recompensat, a participat la toate programele educative, a dat dovezi temeinice de îndreptare. Domnul Becali poate fi eliberat condiţionat. Faptul că este arestat în altă cauză nu are legătură cu această cerere”, a menţionat avocatul.

Ioan Becali a afirmat, în faţa instanţei, că pentru scrierea cărţilor respective a avut acordul Facultăţii de Educaţiei Fizică şi Sport.

“Pentru aceste cărţi instituţia oficială este Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport de unde am primit o recomandare că pot scrie cărţile. Le-am scris având acordul penitenciarului în acest sens”, a spus Becali.

În 20 noiembrie, fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi alături de judecătoarea Geanina Terceanu, la solicitarea procurorilor DNA care o acuză pe judecătoare că a luat mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal în dosarul Transferurilor.

Fraţii Ioan şi Victor Becali îşi execută în Penitenciarul Poarta Albă pedepsele primite în dosarul transferurilor de jucători.

Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorului Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.

În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpaţii trimişi în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispoziţiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că "fapta nu există".

În urma investigaţiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpaţii Ioan şi Victor Becali şi de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranşe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 şi până în mai 2012.

"Sumele de bani primite cu titlu de mită au fost remise magistratului de către cele trei persoane fie personal fie prin intermediar, în diferite locaţii din Bucureşti şi judeţule Ilfov şi Ialomiţa. În cursul anului 2009, o parte din banii primiţi în modalitatea de mai sus au fost folosiţi de inculpata Terceanu Geanina la achiziţionarea unei locuinţe", susţin procurorii.

În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar pronunţând condamnarea inculpaţilor la pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.

În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali - câte şase ani şi patru luni, Victor Becali - patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos - trei ani şi opt luni, Mihai Stoica - trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu - câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu - trei ani, o lună şi zece zile.