(31 vizualizări)
Senatul a aprobat, marţi, ordonanţa de urgenţă care prevede înfiinţarea Gărzilor forestiere pentru a combate defrişările ilegale masive, care au fost discutate inclusiv în şedinţa CSAT din iunie 2015.
Potrivit OUG nr. 32/2015, "este necesară înfiinţarea Gărzilor forestiere, prin reorganizare ca instituţii publice cu personalitate juridică în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin preluarea atribuţiilor, activităţii, a posturilor şi a personalului de la Comisariatele de Regim Silvic şi Cinegetic".
Guvernul precizează că actul normativ are ca scop întărirea capacităţii instituţionale prin suplimentarea numărului de posturi din cadrul Comisariatelor de regim silvic şi cinegetic, astefel încât numărul de posturi să fie de 617, faţă de 399 câte sunt în prezent, adică o persoană cu pregătire silvică pentru o suprafaţă de 16.403 ha fond forestier.
Cât priveşte salarizararea personalului din cadrul Gărzilor forestiere, comisiile de specialitate ale Senatului au decis ca salariile de bază să se stabilească la nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, nu în baza grilei de salarizare propuse de iniţator.
Deşi, în vederea realizării atribuţiilor, în condiţii optime, numărul de personal din cadrul Gărzilor forestiere cu atribuţii de implementare, monitorizare şi control necesar este de o persoancă cu pregătire silvică pentru o suprafaţă de 8000 de ha, pentru reducerea impactului bugetar s-a decis ca numărul personalului silvic din cadrul Gărzilor forestiere să aibă în vedere o suprafaţă de 12.000 de ha, suprafaţa prevăzută ca fiind limita maximă, potrivit Codului silvic.
Iniţiatorul susţine în expunerea de motive că în ultimii ani fenomenul tăierilor ilegale de masă lemnoasă a luat amploare, pierderea produsă anual bugetului naţional prin sustragerile de masă lemnoasă este estimată la 1.056.000 mii lei (circa 250 de milioane de euro).
"De asemenea, cantitatea de masă lemnoasă recoltată în mod ilegal pune în pericol siguranţa publică, în primul rând prin destructurarea arboretelor care nu îşi pot realiza rolul reglator privind factorii climatici, determinând alunecări de teren, scurgeri masive de pe versanţi, inundaţii, punerea în pericol a barajelor şi implicit a vieţii oamenilor", arată documentul citat.
