Fără să dea prea multe detalii, prefecturile din întreaga ţară fac inventarierea bunurilor şi persoanelor care pot fi trimise pe front în caz de război, scrie România Tv. Este o procedură anuală, dar care duce la tensiuni în contextul actual când există conflicte militare la graniţele nord-estice ale României.
De exemplu, Gazeta de Sud scrie că zeci de instituţii din Dolj vor primi adrese din partea Comisiei Mixte de Rechiziţii, conduse de prefectul judeţului, prin care sunt înştiinţate că au obligaţia să cedeze temporar sau definitiv bunuri mobile sau imobile şi să asigure personal de specialitate pe diferite domenii în cazul în care România va fi implicată în război.
În categoria bunurilor mobile şi imobile intră case, clădiri, autoturisme, bărci sau tractoare. Imobilele ar putea fi folosite pentru cazare, iar bunurile mobile ar urma să fie utilizate de către sistemele de apărare a ţării. În cazul izbucnirii unui conflict de proporţii, legea spune că medicii, stomatologii sau farmaciştii să fie la dispoziţia statului în cazul unui conflict armat.
Potrivit Legii nr. 132/1997, „Rechiziţia de bunuri şi prestările de servicii reprezintă măsura excepţională prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile (...). Bunurile rechiziţionate vor fi puse la dispoziţia forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice, la declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, precum şi în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare ori pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii“.
„Pot fi chemate pentru prestări de servicii în interes public persoanele apte de muncă, în vârstă de 16 − 60 de ani bărbaţii şi de 16 − 55 de ani femeile. Unii specialişti, ca: medici, ingineri, subingineri, tehnicieni, economişti, farmacişti, asistenţi medicali etc. pot fi chemaţi să presteze servicii în specialităţile lor şi peste limita maximă de vârstă, dar nu mai mult de 65 de ani bărbaţii şi de 60 de ani femeile. Peste aceste limite, persoanele pot fi chemate numai la cererea lor“, se arată în Legea nr. 132. Normele de aplicare a legii prevăd ca termen-limită sfârşitul trimestrului patru, practic finalul anului.
Inventarul bunurilor şi al persoanelor rechiziţionabile se face anual de către o comisie mixtă condusă de prefectul judeţului. „Comisiile mixte de rechiziţii stabilesc cantităţile de bunuri ce pot fi rechiziţionate pe localităţi, agenţi economici, instituţii publice şi alte persoane juridice, în vederea realizării integrale a scopurilor prevăzute“, se mai arată în lege. Firmele şi instituţiile sunt obligate să răspundă solicitării comisiei. Refuzul de a pune la dispoziţia forţelor sistemului naţional de apărare a bunurilor rechiziţionabile solicitate, sustragerea de la îndeplinirea acestor obligaţii, nedeclararea la inventariere, precum şi absenţa nejustificată sau refuzul persoanelor prevăzute să execute prestări de servicii în interes public constituie infracţiuni şi se pedepsesc conform legii. Firmele şi persoanele fizice riscă amenzi de mii de lei dacă nu comunică la timp datele solicitate de comisie. Normele de aplicare a legii prevăd ca termen-limită sfârşitul trimestrului patru, practic finalul anului. Pentru a îndeplini această obligaţie, firmele trebuie să completeze o fişă de evidenţă a bunurilor rechiziţionabile care se găseşte ca anexă în Hotărârea de Guvern nr. 219/2005 şi să o trimită la comisia mixtă din cadrul prefecturii fiecărui judeţ.
Sursa. România Tv / Gazeta de Sud