Să nu intrăm cu datorii în noaptea dintre ani, să nu dăm bani cu împrumut pe 1 ianuarie şi să consumăm peşte de Revelion! sunt doar câteva dintre obiceiurile pe care românii le respectă cu sfinţenie. În mediul rural sunt şi alte tradiţii de care puţini au auzit.

Pentru ca norocul să-şi găsească loc în casă prima persoană care trece pragul în noul an trebuie să fie bărbat. În plus, pentru belşug, oamenii ţin în buzunare de Revelion boabe de grâu. În satele clujene se pun crenguţe de pom fructifer în apă, iar, dacă acestea înmuguresc, anul va fi unul rodnic.

Traditiile stravechi spun ca in prima zi a noului an trebuie sa scoatem apa proaspata din fantana si sa aruncam un banut in apa. Astfel vom avea belsug in casa tot anul care urmeaza.

În satele din judeţul Cluj oamenii au grijă şi ce pun pe masa de Revelion. Pentru a nu atrage ghinionul în casă, aceştia mănâncă doar peşte şi curcan, iar, până la Bobotează, nu gătesc fasole.

În niciun caz nu se mănâncă găină sau pui

"Găina împrăştie. Când iasă afară împrăştie. Aşa împrăştii banii, ce ai. avere, ce ai. Tot tot tot împrăştii", spune o altă localnică.

Înainte de Anul Nou, preoţii vin să sfinţească gospodăriile.

Dacă în mediul rural tradiţiile sunt ţinute cu sfinţenie, la oraşe oamenii le adaptează. Pentru un an bogat petrecăreţii îşi pun de obicei bani în buzunare. Din comoditate, unii poartă doar un card alimentat de curând.