Acum 31 de ani se aprindea scânteia a ceea ce aveam să se transforme în Revoluţia din 1989. La Timişoara, în seara zilei de 16 decembrie, zeci de persoane s-au adunat în faţa casei parohiale a preotului Laszlo Tokes. În scurt timp, manifestaţia a căpătat un avânt enorm şi atunci s-a auzit pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. În zilele ce au urmat, Timişoara a devenit câmpul de bătălie pentru drepturile democraţiei.
Profesorul universitar doctor Lazăr Fulger avea 39 de ani în 1989. Era medic chirurg la Spitalul Judeţean.
„Exista un regulament de ordine interioară a clinicii noastre ca în cazul unor dezastre, a unor evenimente cu foarte multe victime, în principiu, toată clinica era mobilizată la spital. Şi după o jumătate de oră mi-a dat un telefon şi a spus toată lumea-i convocată. Am intrat deci în după-amiaza zilei de 17 în spital şi practic după 21 nu am mai ieşit din spital”, îşi aminteşte prof. univ. dr. Lazăr Fulger, medic primar chirurg.
Răniţii începeau să ajungă cu zecile pe targă la spital, iar operaţiile aveau loc aproape fără pauză.
„Noaptea dintre 17 de duminică şi luni a fost o noapte îngrozitoare în care răniţii au curs aşa în valuri, răniţi, morţi. Îmi aduc aminte că unul dintre primii pacienţi era un tânăr căruia n-am să-i uit numele, Ţintaru se numea, ulterior am aflat că era absolvent la Liceul de Chimie, un băieţel aşa subţire, nici nu părea că e absolvent de liceu şi care mă tot întreba: Domnule doctor, o să trăiesc? Şi eu îl încurajam: O să trăieşti. A avut nişte leziuni extrem de grave, l-a prins o rafală, a avut plămânul, splina, ficatul, colonul, rinichiul stâng explodat. Operaţia a fost complexă”, mai spune medicul.
Din păcate însă, tânărul nu a mai avut putere să lupte. Ca el, alţi 62 de oameni, care au murit numai în 17 decembrie 1989. Alţi 188 au fost răniţi în acea zi neagră de iarnă, la Timişoara.
„Ne-am izbit la vremea respectivă cu leziuni care în mare parte nu aveam experienţă practic. '89 era la 50 de ani de la încheierea războiului, nimeni din cei de acolo nu fuseseră pe front ca să vadă plăgi împuşcate”, adaugă prof. univ. dr. Lazăr Fulger, medic primar chirurg.
Spitalul Judeţean fusese înconjurat de Miliţie şi Securitate pentru ca rudele să nu aibă acces la bolnavi, credeau medicii. Însă, pe ascuns, autorităţile comuniste pregăteau operaţiunea „Trandafirul”, prin care zeci de corpuri ale oamenilor împuşcaţi au fost furate de la morga spitalului, incinerate în capitală şi aruncate printr-un canal în Dâmboviţa.
Sursa: www.digi24.ro
