Serviciul Român de Informaţi avertizează că a fost identificată, în luna aprilie, o campanie de atacuri a unei grupări de criminalitate cibernetică care utilizează troianul bancar Qbot (QakBot, Plinkslipbot, QuakBot).  ”În diferitele variante identificate, troianul vizează preponderent clienţii organizaţiilor din domeniul financiar-bancar din SUA, România, Canada şi Grecia. Într-o măsură mai redusă, Qbot a vizat şi clienţi ai organizaţiilor din domeniul tehnologic, comercial şi al telecomunicaţiilor”, se arată în comunicatul SRI.

Totodată, experţii susţin că în România, campania a vizat clienţii unor platforme care utilizează servicii de internet banking prin browser (Chrome, FireFox, Microsoft Edge) şi nu prin aplicaţii dedicate.

Prin transmiterea unor e-mail-uri capcană (spear-phishing), Qbot este programat să sustragă credenţiale de acces pentru platforme specifice companiilor financiar-bancare şi serviciilor de e-mail şi date financiare.

Aceste mesaje pot avea fie un link în conţinut, fie un ataşament. Ataşamentul este un fişier de tip zip, care conţine un document MS Word ce rulează un macro prin care se descarcă troianul şi se realizează infectarea dispozitivului. Odată instalat, Qbot verifică existenţa unui anti-virus, îşi asigură persistenţa în sistem şi utilizează certificate de securitate valide pentru a evita detecţia. Ulterior, troianul extrage credenţiale de acces şi date finanaciare de pe dispozitivul infectat. De asemenea, Qbot are capabilităţi prin care pot fi infectate şi alte dispozitive dintr-o reţea cu un dispozitiv deja compromis.

Pentru a diminua riscul de infectare cu troianul bancar Qbot, informaticienii Serviciului Român de Informaţii recomandă:

• utilizarea de soluţii anti-virus şi actualizarea constantă a semnăturilor acestora;
• evitarea deschiderii ataşamentelor sub formă de arhivă dacă provenienţa acestora este incertă şi dacă nu au fost verificate în prealabil cu soluţii de detecţie anti-virus;
• evitarea deschiderii ataşamentelor sau link-urilor din cadrul mesajelor e-mail suspecte;
• actualizarea sistemului de operare şi evitarea utilizării sistemelor de operare care nu mai primesc suport din partea producătorului;
• notificarea băncii atunci când observaţi tranzacţii bancare care nu vă aparţin;
• dezactivarea executării automate a unor rutine din MS Office (macro-uri);
• evitarea executării manuale a macro-urilor.

În urmă cu câteva zile Serviciul Român de Informaţii atrăgea atenţia că în contextul pandemiei a fost identificată o amplă campanie de distribuire de malware care vizează furtul de credenţiale bancare de pe smartphone-urile utilizatorilor.

Sursa: www.biziday.ro