Inspectoratului General al Poliţiei Române le-a interzis ofiţerilor să mai folosească Whatsapp şi Facebook Messenger în interes de serviciu, după ce un poliţist a fost împuşcat în Timiş de o persoană dată în urmărire pe o aplicaţie de mesagerie.

Poliţiştii care continuă să folosească astfel de aplicaţii riscă încetarea raporturilor de serviciu, în decizia IGPR publicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol.

Postarea integrală a Europol:

″În urma mai multor dezbateri cu privire la nelegalitatea/legalitatea utilizării aplicaţiilor de tip Whatsapp, Messenger Facebook, Telegram etc., avem primul document oficial al Inspectoratului General al Poliţiei Române care atrage atenţia asupra consecinţelor la care se expun poliţiştii.

Pornind de la tragicul eveniment de la IPJ Timiş, unde colegul nostru, Cristian Amariei, a fost împuşcat de către o persoană care a fost „dată în urmărire” pe un grup de Whatsapp de către un ofiţer de la nivelul unităţii şi până la situaţii în care poliţiştii primesc „ordine” pe asemenea aplicaţii, au existat nenumărate polemici pe marginea legalităţii utilizării acestor mijloace de comunicare.

În realitate vorbim despre o nevoie de comunicare operativă, pe care poliţiştii au suplinit-o prin diverse aplicaţii, tocmai pentru incapacitatea instituţiei de a oferi mijloace flexibile şi eficiente de schimb a informaţiilor şi a datelor operative cu care lucrăm.

In primul rând este vorba despre încălcarea prevederilor HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, ceea ce poate conduce la măsura retragerii autorizaţiei de informaţii clasificate. Iar după cum bine ştim, în lipsa acestei autorizaţii, poliţiştii sunt puşi la dispoziţia unităţii şi pot chiar să ajungă în situaţia de a li se înceta raporturile de serviciu.

De asemenea, este important de precizat că şi datele cu caracter personal ale persoanelor cu care intrăm în contact sunt interzise a fi prelucrate şi distribuite prin intermediul acestor aplicaţii, tocmai pentru că Regulamentul general pentru protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) interzice asemenea operaţiuni.

Din păcate, deşi suntem în anul 2019, instituţia poliţiei încă a rămas ancorată în trecutul ei, în timp ce infractorii sunt din ce în ce mai specializaţi şi mai bine dotaţi. În continuare îi cerem poliţistului să prindă infractori cu mapa sub braţ şi cu logistică depăşită moral”, a scris echipa Sindicatului Europol.

În luna iunie, poliţistul Cristian Amariei a fost împuşcat mortal în timpul unei misiuni de un infractor periculos.

Comisia de verificare a pus cap la cap toate informaţiile, iar raportul întocmit de ei dezvoluie o serie de greşeli care au dus în final la uciderea poliţistului. În acea zi, şeful serviciului de investigaţii criminale a comunicat pe WhatsApp cu subalternii. În plus, nu a anunţat cât de periculos e Lepa şi nici nu a instruit echipajele înainte de intervenţie.

Apoi, Şeful inspectoratului de poliţie nu a avut nicio reacţie când a văzut pe telefon mesajul care anunţa misiune. Este cercetat şi un agent de la investigaţii criminale, cel care s-a ocupat de dosarul lui Lepa, şi a făcut-o superficial: de exemplu, nu a menţionat că avea o armă de foc.

Poliţistul Cristian Amariei nu avea vestă antiglonţ şi era înarmat cu un pistol fabricat în 1994. Deşi Serviciul de Investigaţii Criminale avea veste antiglonţ disponibile, cei doi agenţi nu le-au preluat pentru a le folosi în misiune. IGPR a mai anunţat că aceasta este doar prima fază a verificărilor.

Sursa:www.stirileprotv.ro