Angajaţii din România îşi vor putea lua concedii pentru motive familiale, vor putea absenta de la muncă în cazuri de forţă majoră, iar taţii vor avea mai multe zile de concediu paternal.

Aceste modificări fac parte dintr-o Directivă europeană privind asigurarea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată, act care va trebui transpus şi în legislaţia din România.

Recent intrată în vigoare, Directiva privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată are ca obiectiv creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor, a părinţilor şi a oricăror categorii de angajaţi care au în îngrijire rude sau alte persoane cu care locuiesc, prin reglementarea unor formule de lucru flexibile şi a concediilor pentru motive familiale.

Asigurarea unui program de lucru flexibil reprezintă un beneficiu atrăgător pe care mulţi dintre angajatorii români au început să îl includă în pachetul de beneficii oferit la angajare.

Dacă, în acest moment, luarea în considerare a unui astfel de beneficiu reprezintă o decizie unilaterală a angajatorilor, odată cu noile reglementări, angajatorii români vor fi obligaţi să ia în considerare orice solicitări de acordare a unor formule flexibile de lucru şi de a motiva orice refuz de acordare a acestora.

În prezent, flexibilitatea programului de lucru este asigurată în România prin structuri de tipul telemuncii, acolo unde salariaţii desfăşoară activităţi folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, sau prin specificarea în mod expres în contractele individuale de muncă a unui program de muncă inegal. Aceste mijloace nu sunt însă adresate în mod specific părinţilor sau îngrijitorilor, aceştia urmând a beneficia în viitor de protecţie suplimentară.

Concediu de îngrijitor

Potrivit casei de avocatură Radu şi Asociaţii, un concept nou introdus de Directivă este acela al concediului de îngrijitor. Astfel, salariaţii care au rolul de îngrijitori ai rudelor cu probleme medicale grave vor putea beneficia de un concediu plătit de 5 zile lucrătoare pe an.

Legislaţia locală va putea stabili şi alte perioade de referinţă (de exemplu, raportat la numărul de persoane aflate în îngrijire sau la numărul de cazuri) şi va putea introduce condiţii suplimentare pentru exercitarea acestui drept.

Dreptul de a absenta în cazuri de forţă majoră

Directiva reglementează şi dreptul de a absenta de la locul de muncă în cazuri de forţă majoră (de exemplu, urgenţă familială, boală sau accident), cu prezentarea unor documente justificative.

Deşi acest principiu nu este în prezent consacrat la nivel legislativ, în practică, există deja companii care oferă salariaţilor o zi suplimentară de concediu plătit, pentru situaţii de urgenţă sau pentru motive medicale.

Concediu paternal de 10 zile la naşterea copilului

Printre noutăţile aduse de Directivă se numără şi concediile pentru motive familiale. Directiva reglementează concediul de paternitate de cel puţin 10 zile lucrătoare, ce va fi acordat tatălui în jurul datei naşterii unui copil.

În prezent, legislaţia din România conţine astfel de reglementări, tatăl copilului nou-născut având dreptul la un concediu paternal plătit de 5 zile lucrătoare, respectiv 15 zile lucrătoare pentru deţinătorii de atestat de absolvire a cursului de puericultură.

Având în vedere că Directiva nu condiţionează acordarea numărului minim de zile de concediu paternal de absolvirea unui curs de specialitate, ne putem aştepta în viitor la modificări legislative prin care durata concediului paternal să crească de la 5 la 10 zile lucrătoare, fără a fi necesară absolvirea unui curs de specialitate. Indiferent de soluţia aleasă, noua legislaţie nu va putea restrânge nivelul actual de protecţie acordat acestei categorii.

Concediul pentru creşterea copilului

Nu în ultimul rând, Directiva stabileşte dreptul individual la patru luni de concediu plătit pentru creşterea copilului, dintre care 2 luni netransferabile între părinţi spre deosebire de reglementarea actuală din România care prevede un concediu netransferabil de minim 1 lună pentru părintele care nu a solicitat concediul de creştere copil.

În ceea ce priveşte durata totală a concediului de creştere a copilului, legislaţia românească este mai favorabilă, aceasta fiind reglementată în prezent la 24 luni, respectiv 36 luni în cazul copiilor cu dizabilităţi.

Deşi termenul de transpunere a acestei Directive este 2 august 2022, este recomandabil ca angajatorii români să ia în considerare impactul pe care noile reglementări l-ar putea avea asupra activităţilor desfăşurate.

Indiferent de industria în care îşi desfăşoară activitatea, angajatorii români vor trebui să ia în considerare impactul noilor reglementări, atât din perspectiva organizării muncii, a mijloacelor de ţinere a evidenţei timpului de muncă cât şi a modalităţii în care aceste noi cerinţe pot fi transpuse în fiecare organizaţie, prin raportare la specificul acestora.

Radu şi Asociaţii SPRL este o societate de avocaţi ce oferă servicii juridice complete, care includ atât servicii de consultanţă juridică, cât şi asistenţă şi reprezentare în faţa instanţelor de judecată, având o practică importantă de controverse şi dispute fiscale.

Radu şi Asociaţii SPRL este membră a societăţilor ce fac parte din grupul Ernst & Young Global Ltd şi face parte din reţeaua globală EY Law, aflată în plină expansiune, în cadrul căreia lucrează peste 2.300 de avocaţi în 84 de ţări.

Sursa: www.incont.stirileprotv.ro