Pe malul Olteţului, în mijlocul naturii, se află una dintre cele mai populare şi mistice grote din România. Secole la rând Peştera Polovragi a stârnit interesul datorită întâmplărilor paranormale ce se petreceau în interiorul ei.

 

Potrivit relatărilor localnicilor, pe coridoarele cele mai întunecate ale adânciturii, apar uneori nişte lumini inexplicabile, care dispar imediat ce o persoană încearcă să se apropie de ele. Numită Casa lui Zamolxe sau Peştera

Polovragilor, galeria stâncoasă ascunde şi astăzi taine şi minuni nebănuite.

 

Cele mai multe poveşti ale peşterii sunt legate de liderul spiritual al geto-dacilor. Una dintre acestea ar fi că Zamolxe avea mai multe pasaje secrete prin care ajungea din peşteră direct la Sarmizegetusa sau chiar la cetatea dacică de deasupra muntelui.

 

O altă legendă spune că Zamolxe era deţinătorul unor puteri uluitoare în grotă, fiind capabil să-şi schimbe înfăţişarea după dorinţă, din tânăr în bătrân. Nu ştim cu certitudine dacă este adevărat sau nu, însă când speologii au făcut cercetări aici, au fost uluiţi să descopere urme de picioare vechi de peste 2000 de ani.

 

Iată un motiv pentru care merită să vizitezi, cel puţin o dată în viaţă, acest loc fermecător şi încărcat de istorie.

 

Plantele tămăduitoare

 

Nu întâmplător peştera poartă denumirea de Polovragi. Cuvântul îşi trage originea de la numeroşii vraci ce se adunau aici pentru a fi iniţiaţi şi instruiţi în tainele fitoterapiei. Pe vremuri, vracii foloseau o plantă tamăduitoare ce era utilizată pentru tratarea mai multor afecţiuni: povraga.

 

Planta creştea numai aici şi era considerată o minune rară a naturii. Ulterior, în peşteră au fost descoperite cuptoare în care se ardea această iarbă magică. Multă vreme s-a crezut ca povraga a dispărut, însă în urmă cu câţiva ani, în apropiere de Peştera Polovragi, a reapărut.

 

Din păcate, aceasta se găseşte foarte greu şi mulţi şi-au pierdut viaţa încercând s-o culeagă de pe stâncile cele mai înalte. În criptă erau aduşi şi războinicii daci răniţi în bătălii. Rănile lor adânci erau tratate cu alifii din plante amestecate cu minerale, apoi erau împachetaţi în argilă la fel ca nişte mumii, după care erau găzduiţi în inima peşterii o vreme, atât cât era nevoie pentru o vindecare completă.

 

Plantele amestecate cu mineralele pământului şi cu energia puternică a muntelui făceau adevărate minuni, iar răni care astăzi ar fi considerate fatale erau vindecate în câteva zile fără a lăsa urme.

 

Accesul spre o altă lume

 

Dacă vă hotărâţi să coborâţi în lumea subterană aveţi multe locuri de văzut, fiecare cu povestea sa, una mai deosebită ca alta. Cel mai important obiectiv este scaunul lui Zamolxe, legenda de bază a locului. Acesta este reprezentat de o piatră cu formă specifică, ce a primit denumirea de Tronul lui Zamolxe.

 

În apropierea scaunului detectoarele de bioenergie o iau razna ca în prezenţa unor energii deosebite emanate de o entitate puternică. De asemenea, de cele mai multe ori, atunci când sunt realizate fotografii apar lumini şi sfere în imagini.

 

Fenomenul poartă denumirea de orbs şi sunt considerate ca fiind fiinţe vii ale spaţiului, indiferent de forma lor. În

momentul în care colectează suficienţi electroni, sferele devin luminoase atunci când sunt fotografiate sau filmate. Există voci care susţin că sferele luminoase deţin propriul câmp electromagnetic şi deschid anumite vortexuri de torsiune necunoscute omului.

 

Foarte mulţi turişti au confirmat că în momentul în care s-au apropiat de piatra de odihnă a zeului dacilor au fost cuprinşi de diferite sentimente şi gânduri ciudate. Aceasta este o dovadă certă că peştera încă poartă energia de altă dată.

 

La fel de mistic ca tronul este şi un perete care ilustrează un schelet. S-ar presupune că simbolul este un avertisment lăsat de un călugăr care a vrut să tragă un semnal de alarmă cu privire la acest loc primejdios. Zona ar fi o poartă ce duce în măruntaiele pământului, de unde nimeni nu ar mai putea să te aducă înapoi.

 

Presupusul portal, despre care se spune că duce spre o altă dimensiune, se deschide doar în anumite momente al anului, când se formează o punte care facilitează trecerea dintre lumi.

 

Blestemul aurului

 

Un alt subiect care stârneşte interes este povestea tezaurului dacic. Sunt zvonuri că preţioasele comori sunt ascunse cu sfinţenie în adâncul peşterii şi vor rămâne aici, mai mult ca sigur, protejate pe veci. Toţi cei care au încercat să caute vestitele nestemate au trezit blestemul aurului, rostit de însuşi Zamolxes, şi rămas pentru totdeauna în peşteră.

 

Pasionaţii de fenomene paranormale numesc acest loc Triunghiul Bermudelor din România' din cauza întâmplărilor stranii, precum dispariţiile repetate de oameni şi animale. De asemenea, căutătorii de comori rău intenţionaţi au avut şi ei aceeaşi soartă, şi nimeni nu i-a mai găsit niciodată.

 

Cu toate acestea, un lucru este cert: odată ajuns aici simţi cum păşeşti într-o altă lume, necunoscută. Atunci când

vizitaţi Peştera Polovragi trebuie să fiţi atenţi până unde vă aventuraţi. Deşi grota se întinde pe o lungime de 10 km,

din diverse motive ea nu poate fi explorată în totalitate.

 

Poate că zeul dacilor doreşte să-şi ţină departe de noi secretele bine ascunse. Aşadar, dacă sunteţi pasionaţi de misterele istoriei şi în acelaşi timp căutaţi locuri magice, cu vibraţii puternice, Peşterea Polovragi este alegerea ideală.

 

 

 

 

Sursa: www.avantaje.ro