Executorul judecătoresc nu mai poate cere "ajutorul" Ministerului Public in cursul procedurii de executare silita, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a admis recent o exceptie de neconstitutionalitate ridicată de Avocatul Poporului, potrivit www.AvocatNet.ro .

Concret, in momentul de fata, Parchetul are dreptul de a efectua cercetari asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului, precum si de a afla daca acesta detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare. In urma deciziei luate de CCR, insa, institutia nu va mai interveni in procesul executarii silite, astfel ca executorii vor apela la celelalte instrumente de recuperare a debitelor prevazute de legislatie.

Potrivit Codului de procedura civila, executorul poate solicita informatii inclusiv tertilor, adica celor care datoreaza sume de bani debitorului urmarit sau detin bunuri ale acestuia supuse urmaririi. În cazul in care cei sesizati nu dispun de informatiile solicitate sau refuza sa le dea, executorul judecatoresc poate cere Ministerului Publice sa afle anumite informatii despre debitor. Concret, rolul Parchetului General in cadrul executarii silite este prevazut la art. 659 alin. 3 din Codul de procedura civila:

Aceasta prevedere a fost declarata, insa, neconstitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) in urma unei exceptii ridicate direct de catre Avocatul Poporului.

Mai exact, potrivit unui comunicat de presa al CCR, magistratii au admis, in 21 noiembrie, exceptia de neconstitutionalitate si au constatat ca dispozitiile art. 659 alin. 3 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale.

Practic, acest lucru inseamna ca Parchetul nu va mai putea efectua cercetari asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului. De asemenea, nu va mai interveni in procesul executarii silite pentru a afla daca debitorul este actionar ori asociat sau daca detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile de urmarire silita.

Desi nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial, odata cu indeplinirea acestui pas procedural, decizia va deveni definitiva si general obligatorie si se va comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului.