Criza de personal de pe piaţa muncii din România se va accentua în perioada următoare, având în vedere că numărul angajaţilor şi gradul de pregătire profesională a acestora a consemnat o scădere în ultimii 10 ani, trend care ar putea continua, concomitent cu mărirea discrepanţei între salariile câştigate în funcţie de regiuni, potrivit unei analize realizate de KeysFin cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncii.

Tot mai multe firme se confruntă cu probleme în a găsi personal calificat, indiferent de domeniu, de la programatori IT, ingineri până la muncitori.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, după boom-ul economic din 2007-2008, numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753 în anul trecut.

Zona unde este nevoie cel mai mult de angajaţi este cea din jurul Bucureştiului, unde sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmată de polii de creştere economică reprezentaţi de oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Ploieşti şi Constanţa.

Industria prelucrătoare, cu 15.793 de locuri de muncă vacante, sectorul de sănătate (8.461) şi comerţul (5.216) se aflau, alături de sectorul public, pe lista principalilor angajatori, mai arată studiul KeysFin, bazat pe datele statistice furnizate de INS, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi Eurostat pentru piaţa muncii din ultimii 10 ani.

Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în rândul specialiştilor (17.731 posturi), aproape dublă faţă de 2009, dar rămâne mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi).

La mare căutare sunt şi meseriaşii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente (7.035) şi de muncitorii calificaţi (6.904 posturi), potrivit statisticilor.

“Pe ansamblu, pe fondul creşterii economice, cererea de angajaţi calificaţi în economie a evoluat susţinut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, afirmă analiştii KeysFin.

Totodată, populaţia ocupată a României s-a redus în această perioadă de la 9,35 milioane la 8,45 milioane, tendinţă care a fost evidenţiată şi în funcţie de sex.

“Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulţi români care au ales să plece în ţările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, spun analiştii.

Pe de altă parte, românii au avut speranţe mai mari pentru câştigurile salariale, după aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, iar perspectivele unor venituri cu cele din Occident i-a determinat pe mulţi să îşi supraestimeze potenţialul financiar.

“Creditul cu buletinul, investiţiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecinţe dure în anii care au urmat. De ce s-a ajuns în această situaţie? Educaţia financiară deficitară a românilor şi supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de păguboase”, au punctat analiştii.

Salariu mediu net în România a crescut în ultimii 10 ani de la 1.042 lei la 2.047 de lei anul trecut, însă avansul nu prea s-a regăsit în nivelul de trai al populaţiei din cauza inflaţiei.

La nivel regional, România se situează sub Bulgaria la creşterea salariului minim pe economie, cu un avans de 140% faţă de unul de 150%, desi ambele ţări au aderat la UE în acelaşi ani. Totuşi, nivelul salariului minim este superior în România, de 275 de euro în primul trimestru al acestui an, comparativ cu 235 de euro în Bulgaria.

Cu toate acestea, România şi Bulgaria se situează cu mult sub nivelul celorlalte state din regiune, având în vedere că venitul din Polonia este de 453 de euro, în Spania ajunge la 825 de euro, iar în Germania şi Franţa se ridică la aproape 1.500 de euro.

În ceea ce priveşte produsul brut pe cap de locuitor, în Polonia acesta a crescut în intervalul 2007-2016 cu peste o treime, la 11.200 euro/locuitor, pe când în România a ajuns la doar 7.600 de euro, deşi a înregistrat un avans de aproape 25%, fiind a patra ţară ca dinamică după Polonia, Malta şi Irlanda.

Decalajul României este avansat faţă de restul statelor, cu excepţia Bulgariei. În Spania, un locuitor produce 23.700 de euro pe an, în Italia 25.900 de euro, iar în Marea Britanie ajunge la 31.400 de euro.

La nivel local, cele mai mare salarii le-au înregistrat în ultimii 10 ani cei care lucrează în sectorul de intermedieri financiare şi asigurări (4.000 lei), urmaţi de cei din IT&telecom, unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei în 2008 la 3.822 lei în 2015.

De asemenea, angajaţilor din sectorul extractive le-au crescut veniturile de la 2.287 lei la 3.454 lei, iar celor din sectorul furnizării de servicii de utilităţi de la 2.389 lei la 3.077 lei.

La polul opus s-au situat angajaţi din agricultură, construcţii, HORECA, comerţ şi sănătate, unde salariul mediu nu a depăşit încă echivalentul a 350 de euro.

Discrepanţa salarială la nivel regional este semnificativă, astfel că în zona Bucureşti-Ilfov s-au plătit cele mai mari salarii, în medie de 2.645 de lei, în timp ce în Moldova acestea s-au situat la 1.562 de lei.

“Evoluţia salarială a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din păcate, în absenţa unor investiţii semnificative, zone precum Moldova şi Oltenia au rămas în urmă, iar acest lucru s-a simţit şi în potenţialul de angajare, în nivelul salarial, în puterea de cumpărare”, au explicat analiştii.

Piaţa muncii nu va avea creşteri considerabile în viitor, potrivit estimărilor CNP, care preconizează că numărul mediu de salariaţi va creşte până în 2020 la 5,6 milioane, faţă de 4,95 milioane în 2017. Dintre aceştia, 4,6 milioane vor fi în mediul privat, iar restul la stat.

Salariul mediu net pe economie ar urma să crească cu puţin peste 130 de euro (590 de lei), de la 2.274 de lei în 2017 la 2.864 de lei în 2020.

Cel mai bine se va câştiga, în următorii trei ani, în Bucureşti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma să ajungă în 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai puţin în Oltenia, de circa 542 euro (2.442 lei).

“Perspectivele salariale denotă, în fapt, accentuarea discrepanţelor economice la nivel regional şi tendinţa de polarizare economică şi demografică a României. Cel mai probabil se va accentua migraţia forţei de muncă către centrele economice din jurul oraşelor precum Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, Braşov sau Constanţa”, anticipează analiştii KeysFin.