Un studiu lansat miercuri arată că 87 la sută dintre femei şi 25 la sută dintre medici nu ştiu că există programul gratuit de screening pentru cancerul de col uterin, dar toată lumea este de acord că un astfel de program creşte şansele de supravieţuire.
Studiul "Afecţiunile Oncologice Feminine în România”, realizat de ISRA Center pentru Coaliţia pentru Sănătatea Femeii şi Roche România, arată că implementarea unui program de screening gratuit pentru cancerul de sân, promovarea adecvată a programului de screening existent pentru cancerul de col uterin şi creşterea nivelului de educaţie cu privire la importanţa controalelor medicale periodice sunt măsuri necesare pentru managementul eficient al afecţiunilor oncologice feminine în România.
Cele mai importante cifre din studiu indică faptul că România este una dintre cele trei ţări ale Uniunii Europene care nu au un program naţional de screening pentru cancerul de sân, rata mortalităţii din cauza acestei boli fiind, în ţara noastră, cu 25 la sută mai mare decât în UE.
De asemenea, 90 la sută dintre femeile participante la studiu nu au participat niciodată la un program de screening pentru depistarea cancerelor feminine.
Studiul a mai relevat că 87 la sută dintre femei şi 25 la sută dintre medici nu ştiu de existenţa programului gratuit de screening pentru cancerul de col uterin.
În acelaşi timp, 81 la sută dintre femei consideră că programele de screening cresc şansele de supravieţuire, lucru susţinut şi de 94 la sută dintre ginecologi, precum şi de 91 la sută dintre medicii de familie.
Majoritatea ginecologilor şi medicilor de familie consideră că succesul unei campanii de screening depinde de promovarea intensă şi de acoperirea la nivel naţional.
Din perspectiva medicilor, avantajele programelor de screening sunt evidente, peste 89 la sută dintre medicii ginecologi şi medicii de familie recomandând femeilor investigaţii pentru depistarea precoce a cancerelor.
În acelaṣi timp, însă, 63 la sută dintre medicii ginecologi susţin că nivelul scăzut de educaţie al pacientelor este principala provocare cu care se confruntă în diagnosticarea acestor tipuri de cancer, iar medicii de familie consideră lipsa gratuităţii drept principalul motiv pentru care româncele evită efectuarea acestor investigaţii medicale.
De asemenea, medicii susţin că fondurile insuficiente şi lipsa unei promovări solide a importanţei prevenţiei duc la descoperirea acestor boli în stadii avansate.
Din perspectiva femeilor, 52 la sută dintre participantele la studiu (femei cu vârstă între 30 - 45 de ani din mediul urban cu peste 100.000 de locuitori) nu ṣtiu ce programe sunt disponibile pentru prevenţia şi depistarea în stadiu incipient a cancerelor.
Din perspectiva pacientelor, traseul prin sistemul medical este îngreunat de lipsa unor etape precise care trebuie urmate odată iniţiat procesul, precum şi de dificultatea realizării investigaţiilor, care trebuie realizate în centre diferite şi momente diferite, mai arată studiul.
Aceste probleme, semnalate atât de medici, cât şi de femei, sunt accentuate de gradul scăzut al educaţiei pentru prevenţie în sănătate, dar şi de comunicarea dificilă dintre medici şi paciente, cauzate de lipsa unor cursuri de comunicare şi supraîncărcarea medicilor, potrivit studiului.
