Curtea Constituţională a României (CCR) a admis o excepţie de neconstituţionalitate care viza dispoziţiile articolului 220 alin. 1 din Codul de Procedură Penală, care permite luarea măsurii arestului la domiciliu, în condiţiile în care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu în aceeaşi cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate. Astfel, magistraţii au stabilit că arestul la domiciliu este o măsură care afectează libertatea persoanei, iar aceasta trebuie însoţită de ansamblul garanţiilor recunoscute în cazul măsurii privative de libertate a arestului preventiv, informează Agerpres.
În motivarea deciziei, CCR arată că atât persoanele aflate în arest preventiv, cât şi cele aflate în arest la domiciliu se află într-o formă de privare de libertate, iar cele două măsuri reprezintă o „interferenţa majoră în dreptul la libertatea individuală a persoanei".
„Din această perspectivă, Curtea a apreciat că, din modul de reglementare a măsurii arestului la domiciliu, aceasta reprezintă o afectare a drepturilor persoanei care, prin intensitate şi modul de aplicare/de punere în executare, afectează libertatea persoanei, având caracteristicile unei privări de libertate", se arată în motivare.
În context, judecătorii apreciază că măsura arestului la domiciliu trebuie să fie însoţită de ansamblul garanţiilor recunoscute în cazul măsurii privative de libertate a arestului preventiv. „Astfel, Curtea apreciază că stabilirea naturii măsurii preventive a arestului la domiciliu în sensul că aceasta este o măsură preventivă privativă de libertate determină faptul că aceasta trebuie însoţită de ansamblul garanţiilor recunoscute în cazul măsurii preventive privative de libertate a arestului preventiv. Această concluzie se impune, având în vedere, pe de-o parte, similitudinea celor două măsuri din perspectiva naturii şi a substanţei acestora, aspect stabilit atât de Curtea Constituţională, cât şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şi, pe de altă parte, principiul ce rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căruia norma constituţională a art. 23 trebuie interpretată în sens larg, cu referire la toate măsurile preventive privative de libertate", se precizează în motivare.
Curtea reţine că, spre deosebire de situaţia arestului preventiv, care se poate dispune din nou faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate, în cazul arestului la domiciliu aceasta garanţie nu este reglementată.
Totodată, judecătorii observă că temeiurile ce stau la baza luării măsurilor preventive privative de libertate sunt similare celor reţinute în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului — inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte; inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament; inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta; există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni — şi apreciază că acestea îşi pierd din intensitate odată cu trecerea timpului, pierzându-şi în acelaşi timp caracterul suficient.
„Aşa fiind, Curtea apreciază că imposibilitatea dispunerii din nou a unei măsuri preventive privative de libertate faţa de inculpatul care a mai fost anterior arestat la domiciliu sau arestat preventiv în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, dacă nu au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate, se constituie într-o garanţie ce însoţeşte măsurile preventive privative de libertate. Din această perspectivă, Curtea constată, cu atât mai mult, că dispunerea unei noi măsuri preventive privative de libertate, după ce anterior faţă de persoana respectivă a mai fost dispusă o măsură preventivă privativă de libertate, nu se poate baza pe aceleaşi temeiuri care au fundamentat dispunerea primei măsuri preventive privative de libertate. (...) Or, având în vedere că măsura preventivă a arestului la domiciliu este o măsură similară celei a arestului preventiv, având natura unei măsuri preventive privative de libertate, Curtea apreciază că aceasta trebuie însoţită de aceleaşi garanţii ca cele prevăzute în cazul măsurii preventive a arestului preventiv, inclusiv cea reglementată de dispoziţiile art. 238 alin.(3) din Codul de procedură penală", spun judecătorii CCR.
CCR a decis: Arestul la domiciliu afectează libertatea persoanei
4 martie 2017
- citeşte totul despre:
- curtea constitutionala,
- ccr,
- arest,
- domiciliu,
- preventiv,
- magistato,
- privare,
- libertate





Din aceeaşi categorie:
Cum a scăpat un şofer vitezoman de amendă: Gonea cu 238 km/h, dar a fost iertat de judecători !
(1 iunie 2019)
332 vizualizări
OZN-urile lui Duşa sunt bombardiere strategice ruseşti
(2 august 2013)
113 vizualizări
31 de călugări de la Mănăstirea Putna, internaţi la Spitalul Judeţean, bolnavi de COVID 19
(15 mai 2020)
294 vizualizări
Explicaţia lui CTP pentru jacuzzi din MAI şi întrebarea de 10 puncte
(20 februarie 2016)
858 vizualizări
Măsură fără precedent pentru televiziunile din România. Programele care vor fi INTERZISE
(3 octombrie 2015)
153 vizualizări
Ministrul Justiţiei din Madagascar: “Mazăre riscă să-i contamineze şi pe corupţii de aici”
(15 mai 2019)
113 vizualizări
Cea mai mare concurenţă pentru un post de poliţist după 1989. Candidaţii au şi 50 de ani, deşi se iese la pensie la 45 de ani
(5 martie 2021)
107 vizualizări
Iohannis a promulgat Legea măririi alocaţiilor
(1 iunie 2015)
389 vizualizări
Pentru că România este veriga slabă, Cehia se oferă să ne asigure spaţiul aerian
(25 martie 2014 - Alex POLICALĂ)
387 vizualizări
Structura anului şcolar 2020-2021: şcoala începe pe 14 septembrie, vacanţa intersemestrială revine
(7 ianuarie 2020)
134 vizualizări
Curtea Constituţională repune pe rol, joi, dosarul privind recunoaşterea căsătoriilor gay încheiate în străinătate
(27 octombrie 2016)
233 vizualizări
Avem 17 judeţe fără medici hematologi, iar în alte 14 există câte un medic
(18 aprilie 2014)
70 vizualizări
O nouă declaraţie pe propria răspundere ar putea să devină obligatorie în România la începutul anului şcolar
(20 august 2020)
112 vizualizări
Scumpiri la gaze şi energie electrică, de la 1 octombrie
(26 septembrie 2017)
662 vizualizări
17 persoane intoxicate cu o substanţă toxică într-un hotel. Poliţia a deschis dosar penal
(23 noiembrie 2022)
22 vizualizări
2.069 de cazuri noi de persoane infectate cu COVID-19, in Romania!
(12 octombrie 2020)
117 vizualizări
Instabilitate atmosferică accentuată în multe judeţe, până joi dimineaţă / Cod roşu de caniculă în cea mai mare parte a ţării, cu temperaturi ce ajung şi la 42 de grade
(17 iulie 2024)
67 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Ce semnificaţie are Învierea Domnului
Publicat la data de 20 aprilie 2025
-
Joia Mare - tradiţii şi obiceiuri
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Ce semnificaţii are Vinerea Mare, ziua răstignirii Mântuitorului
Publicat la data de 18 aprilie 2025
-
Ce nu se ştie despe puterile lumânărilor din Joia Mare
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Începe Săptămâna Mare, cu slujbe şi obiceiuri în fiecare zi
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Ce nu ai voie să faci în Marţea Albă, în a treia zi de Paşte!
Publicat la data de 22 aprilie 2025
-
Creştinii celebrează Floriile, care deschid perioada sărbătorilor de Paşte. Peste 1,3 milioane de români îşi serbează onomastica
Publicat la data de 13 aprilie 2025
-
De ce nu este bine să mănânci urzici şi oţet în Săptămâna Mare. Semnificaţia nebănuită pe care o au aceste alimente
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Superstiţii de Sfântul Gheorghe. Ce este interzis să faci azi, nu ai voie sub nicio formă
Publicat la data de 23 aprilie 2025
-
Marţea albă, a treia zi de Paşte. Ce trebuie să faci cu ouăle sparte rămase
Publicat la data de 22 aprilie 2025