Dragobetele, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii, provenit din tradiţiile dacice şi sărbătorit în fiecare an pe 24 februarie, a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, ”zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni.
De Dragobete, tinerii obişnuiau să se îmbrace în haine de sărbătoare şi să se întâlnească în pădure pentru a culege buchete cu primele flori ale primăverii. Culesul florilor era însoţit de cântece şi de un joc numit ”zburătorit”.
La prânz feţele obişnuiau să alerge spre sat, în timp ce băieţii încercau să le prindă şi să le sărute. Sărutul era un echivalent al logodnei, care se anunţa seara în cadrul comunităţii satului şi membrilor celor două familii.
Participanţii la sărbătoare erau consideraţi binecuvântaţi în acel an, urmând să aibă belşug şi să fie feriţi de boli. Potrivit unei sperstiţii, persoanele care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an.
Atunci când ziua de Dragobete era mohorâtă, friguroasă, ploua sau ningea, tinerii se întâlneau într-o casă unde să petreacă şi să lege prietenii.
În unele zone ale ţării, tinerele foloseau florile culese din pădure pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. Tinerii băieţi obişnuiau să îşi cresteze puţin braţul în forma unei cruci şi apoi să îşi atingă tăieturile, rostind jurământul de a rămâne toată viaţă fraţi de sânge.
Tot în această zi, bătrânii din sat se preocupau mai mult decât de obicei de animalele din ogradă, sacrificarea lor fiind interzisă. Cei în vârstă credeau că în ziua de Dragobete păsările îşi aleg perechea pe viaţă.
Tinerele necăsătorite obişnuiau să strângă puţina zăpadă care se mai găsea, numită şi ”zăpada zânelor”. Apa apărută în urma topirii acestei zăpezi ar fi avut proprietăţi magice şi era folosită pentru descântece de iubire, dar şi în ritualuri de înfrumuseţare. Conform datinilor străvechi, această zăpadă apărea în urma surâsului zânelor. Tocmai de aceea fetele obişnuiau să îşi clătească chipul cu această apă, pentru a deveni la fel de frumoase ca zânele.
O superstiţie spunea că fetele care nu se întâlneau în această zi cu o persoană de sex masculin nu aveau parte de iubire pe tot parcursul anul. Mai mult, în unele sate se credea că toate fetele care ajungeau să atingă un bărbat dintr-un sat învecinat urmau să fie îndrăgostite tot timpul anului.
În unele regiuni din ţară se obişnuia ca în această zi să se scoată din pământ rădăcini de spânz, pe care oamenii le foloseau pe post de leac pentru vindecarea unor boli.
Conform tradiţiei, în această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.
Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.
Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.
În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.
În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.
Conform unor legende populare, Dragobetele este fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale
Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.
În prezent, Dragobetele are un ”rival”, mulţi români preferând să celebreze iubirea pe 14 februarie, de Valentine's Day, o sărbătoare occidentală împrumutată.
Legenda Sfântului Valentin spune că un împărat roman, Claudiu al II-lea, a decis ca niciunul dintre soldaţii din Roma să nu se mai poată căsători, considerând că această lege îi va determina pe bărbaţi să meargă la război. Însă, un preot creştin, Valentin, credea că dreptul oamenilor de a se căsători era dat de Dumnezeu, iar împăratul Claudiu nu avea dreptul sa îl interzică. Astfel, preotul Valentin a căsătorit în secret cupluri, cununiile fiind făcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi găsit de împărat.
Claudiu al II-lea l-a găsit si l-a arestat, încurajându-l să renunţe la creştinism şi să devină un soldat roman. Când Valentin a refuzat, a fost întemniţat şi condamnat la moarte. Până în ziua execuţiei, care ar fi avut loc pe 14 februarie 269 e.n. sau 270 e.n., el a trimis scrisori de adio către prietenii săi şi le-a semnat scriind "Adu-ţi aminte de Valentin al tău".
Tradiţii şi superstiţii de Dragobete
24 februarie 2025
- citeşte totul despre:
- dragobete,
- iubire,
- sarbatoare,
- romania,
- traditii




Din aceeaşi categorie:
Primele detalii despre noul an şcolar: ce se schimbă de la toamnă pentru elevi şi profesori, conform MEC
(24 iunie 2020)
373 vizualizări
Plumb: Limita maximă pentru alocaţii ar putea depăşi 84 de lei, dacă Curtea Constituţională va permite
(29 mai 2015)
49 vizualizări
Întârzieri ale trenurilor către Constanţa, Craiova, Galaţi sau Ploieşti
(19 martie 2018)
109 vizualizări
Ce salarii vor avea un învăţător, un medic sau un soldat. Află care este proiectul de lege privind salarizarea unitară
(5 aprilie 2017)
551 vizualizări
Va fi înfiinţat un radar al balastierelor
(9 noiembrie 2014)
59 vizualizări
Un român a obţinut la CEDO dreptul de a avea curent electric
(2 iunie 2018)
444 vizualizări
Lista ţărilor din „zona galbenă” a fost modficată. Carantina, obligatorie pentru cei care vin din zonele cu risc epidemiologic ridicat
(15 martie 2021)
390 vizualizări
Omul de afaceri chilian suspectat că a fugit cu 920 de milioane de dolari este extrădat
(15 martie 2017)
153 vizualizări
Ministrul Educaţiei, despre grădiniţele deschise ilegal: Sunt pseudo-grădiniţe, societăţi comerciale fără legătură cu şcoala
(18 aprilie 2016)
102 vizualizări
Cristina Ţopescu va fi incinerată fără inimă. De ce au luat medicii decizia şocantă
(15 ianuarie 2020)
169 vizualizări
OFICIAL Cum veţi lua Lumina de Înviere în acest an
(12 aprilie 2020)
141 vizualizări
Legea salarizării a fost adoptată de către Camera Deputaţilor
(8 iunie 2017)
138 vizualizări
Anchetatorii au găsit telefonul Alexandrei
(2 august 2019)
158 vizualizări
Gabriela Firea anunţă introducerea vinietei pentru Bucureşti. Restricţii şi pentru centru
(14 august 2019)
110 vizualizări
Statul oferă până la 40.000 de euro pentru românii care se întorc să-şi deschidă afacere în ţară
(16 octombrie 2016)
373 vizualizări
Peste 40.000 de turişti se află pe litoral în minivacanţa de 1 Mai
(1 mai 2017)
39 vizualizări
Înghetaţă ”La strada” de căpşuni, retrasă din mai multe magazine / Unul dintre stabilizatorii folosiţi are conţinut de oxid de etilenă peste limitele premise
(5 august 2021)
105 vizualizări

Ingrediente La borşul pescaresc nu se folosesc decât câteva legume: cartofi, ceapă,

Industria serviciilor financiare trece printr-o transformare semnificativă,
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole