Un raport privind situaţia drogurilor în România arată că în 2015, pentru prima oară în ultimii aproape zece ani, canabisul este pe primul loc în ceea ce priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri. Numărul persoanelor tratate a fost de trei ori mai mare decât în 2006, când a început monitorizarea. De asemenea, în 2015, canabisul este şi cel mai capturat drog, reprezentând peste 44% din cantitatea totală de droguri capturate.
Potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale Antidrog, principalele droguri consumate în România, conform celor mai recente studii realizate atât la populaţia şcolară, cât şi la cea generală, arată că în 2015, pentru prima oară în întreaga perioadă de monitorizare, canabisul este pe primul loc în ceea ce priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri.
Astfel, din totalul persoanelor consumatoare de droguri admise la tratament în acest an, se observă o predominanţă a persoanelor consumatoare de canabis care au solicitat servicii de asistenţă (39,3% faţă de 37,1% în 2014).
De asemenea, canabisul este şi cel mai capturat drog, în anul 2015, capturile de canabis înregistrând 44,3% din cantitatea totală de droguri capturate, arată Raportul Agenţiei Naţionale Antidrog.
Potrivit Raportului Naţional privind situaţia drogurilor, se constată astfel dublarea numărului de cazuri în care tratamentul a vizat consumul noilor substanţe psihoactive, care se reflectă în evoluţia numărului de beneficiari incluşi în categoria ”alte droguri” (26,7% dintre cereri). De asemenea, ca şi în cazul canabisului, rezultatele studiilor indică faptul că, în principal, tinerii sunt cei care consumă astfel de substanţe. Opiaceele, în special heroina, administrate pe cale injectabilă în rândul consumatorilor din Bucureşti, continuă să fie observate, preponderent, în acest context (proporţia celor care au solicitat tratament pentru consumul de opioide reprezintă 32,6% din numărul total al admiterilor faţă de 41,7% în 2014). Cu toate acestea, un nou grup de tineri consumatori de heroină se evidenţiază în anul 2015 în sistemul de asistenţă, dar şi în rezultatele celui mai recent studiu ESPAD.
"În 2015, se atinge un maximum în ceea ce priveşte cererea de tratament pentru dependenţa de droguri, numărul beneficiarilor ajungând la 3.240, fiind de aproape trei ori mai mare decât minimumul înregistrat în 2006, când s-au înregistrat 1.350 beneficiari. Creşterea se datorează în primul rând numărului mai mare de admiteri la tratament pentru probleme datorate de consumul de canabis, dar şi unei revigorări a interesului pentru consumul de noi substanţe psihoactive. Se înregistrează, aşadar, creşterea cu 70,6% a cererii de tratament pentru consumul de opioide, creşterea cu 44,2% a celei pentru consumul noilor substanţe psihoactive şi creşterea cu 16,9% a cererii pentru consumul de canabis. Cu toate acestea, pe tipuri de drog, heroina continuă să deţină maximumul de admiteri la tratament dintr-un an calendaristic, prin vârful atins în 2008, când au fost înregistrate 1.457 persoane care au beneficiat de tratament specific pentru dependenţa de heroină", se arată în raport.
Potrivit aceluiaşi document, comparativ cu anii anteriori, când pentru dependenţa de heroină se înregistra atât cea mai mare pondere dintre admiterile la tratament, cât şi cel mai mare număr de admiteri, în 2015 se observă o distribuire relativ echilibrată a nevoii de tratament, în funcţie de drogul principal consumat persoanele solicitând asistenţă integrată în special pentru consumul de canabis (39,3%), opioide (32,6%) sau noi substanţe psihoactive (22,3%).
Raportul mai arată că tendinţele înregistrate pentru beneficiarii admişi la tratament pentru dependenţa de droguri au fost influenţate de disponibilitatea locurilor la tratament (OST), revigorarea interesului pentru noile substanţe psihoactive (semnalat şi la nivel internaţional), precum şi de punerea în aplicare a modificărilor legislative (cel mai mare impact al acestora fiind observat asupra admiterilor la tratament ca urmare a consumului de canabis).
Potrivit raportului, la nivel naţional, în anul 2015 au fost declarate 21 de cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri şi 15 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri, majoritatea fiind identificate în Bucureşti.
Similar anului trecut, cele mai multe dintre cazurile de decese asociate în mod direct consumului de droguri, au survenit în rândul consumatorilor cu istoric îndelungat de consum.
Calea de administrare, care continuă să fie predominant injectabilă, cu riscurile aferente, rămâne regulă pentru cazuistica deceselor asociate consumului de droguri, iar opiaceele continuă să domine tabloul drogurilor ilegale din România.
Totodată, examenele toxicologice au indicat prezenţa unei singure substanţe în jumătate dintre decesele prin supradoză înregistrate în anul de referinţă.
La nivel naţional, în 2015, au fost înregistrate 4.060 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinaţie). Din totalul cazurilor în care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite, 42,4% au fost datorate consumului de NSP, în 12,9% dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar în 8,9% s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic). În peste două treimi din cazurile de urgenţă datorate consumului de droguri ilicite s-a înregistrat consumul singular de diferite substanţe psihoactive. Dintre acestea, cea mai mare parte a fost cauzată de consumul de noi substanţe psihoactive.
În ceea ce priveşte calea de administrare a drogurilor ilicite care au determinat urgenţa medicală, se constată că, pentru cazuistica urgenţelor anului 2015, este specifică calea pulmonară sau prin fumat.
În ceea ce priveşte piaţa drogurilor, traficul de droguri ca fenomen rămâne, şi în anul 2015, concentrat în Bucureşti, Timiş şi Constanţa
În anul de referinţă, cantitatea totală de droguri confiscate înregistrează creşteri semnificative faţă de anii anteriori. Cele mai multe capturi semnificative au fost făcute în Regiunea Bucureşti - Ilfov (28 de capturi), fiind prezente toate tipurile de droguri.
Anul 2015 înregistrează creşteri ale valorilor numerice pentru toţi indicatorii de analiză a infracţionalităţii la regimul drogurilor. Cu toate acestea, se constată o scădere a proporţiei rechizitoriilor şi a persoanelor trimise în judecată, concomitent cu creşterea ponderii dosarelor soluţionate prin renunţare la urmărirea penală.
Potrivit aceluiaşi raport, în anul 2015 numărul minorilor condamnaţi pentru infracţiuni la regimul drogurilor a crescut. Capitala rămâne oraşul care înregistrează cel mai mare număr de persoane condamnate la regimul drogurilor, în special pentru trafic de droguri. Cele mai multe condamnări pentru deţinere de droguri pentru consum propriu au fost înregistrate în judeţul Olt.
În anul 2015, la intrarea în penitenciar, s-au declarat ca fiind foşti consumatori de droguri 355 deţinuţi (1,3% din efectivul total de deţinuţi). Comparativ cu anul 2014, se constată o scădere, de aproximativ şase ori, a numărului deţinuţilor care şi-au declarat statutul de consumator de droguri. Numărul consumatorilor de droguri care au beneficiat de asistenţă în mediul penitenciar a scăzut cu aproximativ o treime. Majoritatea celor care au beneficiat de asistenţă specifică în anul 2015 a accesat pentru prima dată serviciile de asistenţă oferite în mediul penitenciar. Cea mai vulnerabilă grupă de vârstă pentru debutul consumului de droguri rămâne 15-19 ani. Jumătate dintre beneficiarii serviciilor de asistenţă în regim de detenţie a solicitat asistenţă ca urmare a consumului de opiacee, iar un sfert – pentru consumul de canabis.
În anul 2015, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a emis ordonanţe de evaluare pentru 1.746 persoane consumatoare de droguri (1.056 în Bucureşti şi 422 în restul ţării), cu 55,9% mai mult decât în anul precedent
La propunerea Agenţiei Naţionale Antidrog, în anul 2015, Guvernul României a aprobat Programul naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, în cadrul căruia este prevăzut un subprogram adresat cercetării în domeniul adicţiilor.
