Primarii vor putea să semneze decizia de evacuare a unui locatar dintr-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie, după ce acel locatar a fost notificat şi renotificat, dar nu a eliberat în termen locuinţa. Conform unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă, decizia de evacuare va avea caracter executoriu de la data oferirii unei locuinţe de necesitate pentru cazare temporară pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie şi va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite. De asemenea, interdicţia privind derularea unui business la parterul clădirilor ci risc seismic va fi valabilă doar în cazul celor din clasa I de risc.

Conform Profit.ro, locatarul în cauză va fi obligat să se mute într-o locuinţă de necesitate pusă la dispoziţie de primărie, banii pentru mutare şi plata chiriei urmând să fie alocaţi din bugetul local. Practic, locatarii mutaţi vor achita costul întreţinerii noii locuinţe, nu şi chiria, deoarece sunt mutaţi dintr-o locuinţă pe care o deţin în proprietate, nu cu chirie.

În prealabil, proprietarii apartamentelor din astfel de blocuri vor fi obligaţi să permită intrarea în casă a autorităţilor pentru expertizare şi măsurători cadastrale necesare înregistrării imobilului în cartea funciară, precum şi pentru proiectare. Locatarii vor fi anunţaţi cu o lună înainte de sosirea autorităţilor, iar dacă refuză să primească vreo persoană, atunci autorităţile vor apela la instanţă, de unde se vor întoare rapid cu ordonanţă preşedinţială a judecătorului, dată cu citarea părţilor, pentru evacuare.

La rândul lor, primarii vor fi obligaţi să asigure locuinţe de necesitate.

De asemenea, interdicţia de derulare a unui business la parterul blocurilor cu risc seismic nu va mai fi valabilă decât pentru cele care folosesc spaţii în imobile încadrate, prin raport de expertiză tehnică, în clasa I de risc seismic şi în care pot intra în acelaşi timp cel puţin 50 de persoane, iar fiecărei persoane îi revine o arie de pardoseală mai mică de 4 metri pătraţi.

Şi în cazul cluburilor, discotecilor, cinematografelor, magazinelor, expoziţiilor, muzeelor şi al sălilor de spectacole de la parterul blocurilor, interdicţia va fi valabilă doar dacă pot intra de la 200 de persoane în sus, iar fiecărei persoane  îi revine o arie de pardoseală mai mică 4 metri pătraţi. Pentru cluburile, discotecile, cinematografele, magazinele, expoziţiile, muzeele şi sălile de spectacole aflate la etaj, interdicţia de activitate va fi valabilă doar dacă pot găzdui simultan de la 150 de persoane în sus.

La finalul lucrării de consolidare, proprietarii persoane fizice, dar şi firmele care deţin în proprietate spaţii în acel bloc trebuie să accepte să restituie banii cheltuiţi cu această lucrare în rate lunare egale cu o dobândă fixă de 5% pe an, cu o durată de rambursare de până la 5 de ani de la data recepţiei terminării lucrărilor de intervenţie. Dacă vor întârzia plata ratelor cu mai mult de 30 de zile, le vor fi calculate majorări de întârziere. Astăzi, banii trebuie restituiţi în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe 25 de ani.

Vânzarea, în decurs de 5 de ani de la recepţia terminării lucrărilor, a spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, va fi condiţionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate, actualizate la data înstrăinării.

Pentru vânzarea locuinţelor va fi păstrată regula conform căreia acestea pot fi înstrăinate în decurs de 25 de ani doar cu achitarea ratelor neplătite la acea dată.

Dacă normativul de proiectare seismică, în baza căruia a fost efectuată expertizarea tehnică, şi-a încetat aplicabilitatea, proprietarii pot cere o nouă expertiză tehnică, suportând însă singuri costul.

În prezent, în Bucureşti sunt 374 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic (cu risc ridicat de prăbuşire la cutremur), dintre care 190 prezintă pericol public. Acestora li se adaugă alte 302 clădiri încadrate în clasa II (la care probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore). Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de judeţe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri.

Dintre toate acestea, până în prezent, de-a lungul anilor, au fost finalizate lucrările de consolidare la doar 26 de blocuri cu un total de 1.012 apartamente, dintre care 19 (693 apartamente) construite înainte de 1940 din Bucureşti şi câte una în Bacău (48 apartamente), Brăila (36 apartamente), Galaţi (60 apartamente), Ploieşti (60 apartamente), Roman (45 apartamente), Târgu Mureş (20 apartamente) şi Hârşova (60 de apartamente).