Inspectorul social va avea un statut special prin care i se va oferi autoritate în stat, pentru îmbunătăţirea activităţii de control, evaluare, monitorizare şi investigare socială a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi a structurilor sale teritoriale, conform unei Ordonanţe de Urgenţă adoptate, miercuri, de Guvern.
Noul statut special al funcţiei de inspector social presupune introducerea unor prerogative în exercitarea atribuţiilor de serviciu care să-i confere acestuia autoritate de stat, astfel încât să fie diminuate prejudiciile materiale şi financiare aduse statului, iar beneficiile sociale să fie acordate doar persoanelor îndreptăţite să le primească.
Ordonanţa de Urgenţă introduce, de asemenea, atribuţii noi pentru inspecţia socială şi clarifică atribuţiile serviciilor publice de asistenţă socială în ceea ce priveşte acordarea şi administrarea beneficiilor şi a serviciilor.
"Inspectorii sociali deţin o funcţie esenţială în combaterea erorilor, fraudelor şi corupţiei în sistemul naţional de protecţie socială, iar noul statut asigură o mai mare vizibilitate a activităţii de control. De asemenea, sunt prevăzute măsuri care să descurajeze intenţia de eludare a legii cu scopul de a acorda sau de a primi beneficii sociale necuvenite”, spun reprezentanţii Ministerului Muncii.
Actul normativ cuprinde şi o serie de drepturi şi obligaţii specifice pentru stoparea migrării specialiştilor către alte instituţii cu recunoaştere socială şi profesională, dar şi pentru asigurarea obiectivităţii în misiunile efectuate.
Ţinând cont de migraţia externă a forţei de muncă şi de evenimentele de natură economică sau socială ce pot să apară în cadrul comunităţilor de români din afara graniţelor, inspectorii sociali primesc în premieră competenţe de evaluare a cazurilor sociale cu care se confruntă comunităţile româneşti de peste hotare, mai arată reprezentanţii Ministerului Muncii.
Prin Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern s-a stabilit un sistem unitar de sancţionare a neregulilor identificate la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, mai exact, pentru aceeaşi încălcare a legii se va aplica aceeaşi sancţiune, indiferent unde se înregistrează aceasta sau despre ce beneficiu este vorba, întrucât până în prezent sancţiunile au fost aplicate diferit, în funcţie de fiecare lege specială în parte.
Astfel, activitatea inspectorului social implică inclusiv verificarea modului de acordare a beneficiilor de asistenţă socială, pentru cele aproximativ şase milioane de plăţi lunare efectuate de ANPIS, dar şi asigurarea calităţii serviciilor sociale, prin controalele efectuate la nivelul celor aproximativ 3.000 de furnizori, respectiv peste 7.000 de servicii sociale publice şi private.
Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială face plăţi anuale de 11,5 miliarde de lei pentru mai mult de 5,5 milioane de persoane şi are un număr total de 330 de inspectori sociali la nivel naţional.
În anul 2015, ANPIS a plătit 1,6 miliarde de lei pentru acordarea venitului minim garantat, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului de încălzire.
Tot anul trecut, în urma controalelor efectuate, s-a constatat că s-au acordat drepturi necuvenite în valoare de 33,5 milioane lei, mai arată reprezentanţii Ministerului Muncii. De asemenea, au fost aplicate 350 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 154.500 lei.
Din verificările făcute pe dosarele de acordare a Venitului Minim Garantat (VMG) cu suspiciuni, în anul 2015 au fost confirmate 11 la sută din eşantionul verificat, în 2014 - 47 la sută din eşantionul verificat, iar în 2013 - 29 la sută.
Judeţele cu cele mai multe confirmări de cazuri de plăţi necuvenite sunt: Dolj (41 la sută), Teleorman (26 la sută) şi Argeş (25 la sută). Judeţele în care nu au existat confirmări privind acodarea nelegală a VMG au fost: Vrancea, Satu Mare şi Bihor.
La alocaţia pentru susţinerea familiei, din totalul suspiciunilor verificate, în 2015, s-au confirmat 11 la sută din cazuri, în 2014 - 41 la sută, iar în 2013 - 42 la sută.
Judeţele cu cele mai multe confirmări de plăţi nelegale au fost: Gorj (96 la sută), Braşov (93 la sută), Călăraşi (91 la sută), Teleorman şi Bacău (câte 88 la sută). Judeţele cu cele mai puţine cazuri confirmate sunt: Mureş (7 la sută), Bihor (5 la sută) şi Sibiu (0 la sută), potrivit datelor Ministerului Muncii.
