Medicii vor fi obligaţi să raporteze, încă de la apariţia primului caz, anumite boli transmisibile, printre care febră acută hemoragică, Ebola, antrax pulmonar, botulism, pestă, difterie, rujeolă, holeră, febră tifoidă, infecţie cu virus West Nile, febră Chikungunyia, infecţie cu virus Zika. Neraportarea de la primul caz va fi sancţionată, arată un proiect de Hotărâre de Guvern, iniţiat de Ministerul Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea metodologiei de raportare şi a circuitului informaţional pentru supravegherea bolilor transmisibile precum şi pentru abrogarea unor acte normative.

Potrivit Notei de Fundamentare, proiectul aduce câteva schimbări. Astfel, validarea datelor referitoare la bolile transmisibile va fi făcută de către medicul epidemiolog din direcţia de sănătate publică. De asemenea, laboratoarele de analize medicale vor fi introduse în rândul unităţilor care raportează bolile transmisibile. În plus, în Fişa unică de raportare a bolilor transmisibile vor fi incluse infecţiile asociate îngrijirilor medicale şi Sindromul Hemolitic Uremic.

Potrivit proiectului, în cazul neraportării bolilor transmisibile vor fi aplicate sancţiuni. 

De asemenea, va fi introdusă aplicaţia web pentru Registrul Unic de Boli Transmisibile, aflată în proprietatea şi administrarea Institutului Naţional de Sănătate Publică prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, coordonatorul tehnic naţional al Programului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare.

Proiectul mai prevede că va fi armonizată legislaţia naţională cu legislaţia comunitară.

Obiectivele hotărârii sunt: identificarea precoce a îmbolnăvirilor prin boli transmisibile cu potenţial de răspândire rapidă, în vederea prevenirii şi/sau limitării eventualelor izbucniri epidemice şi  monitorizarea tendinţelor bolilor transmisibile cu potenţial de răspândire rapidă, în vederea evaluării eficienţei măsurilor de control şi în vederea utilizării raţionale a resurselor disponibile.

Proiectul prevede, de asemenea, lista  bolilor incluse în sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid care trebuie raportate de la apariţia primului caz.

Este vorba despre: poliomielită cu virus sălbatic/vaccinal/virus derivat din vaccine, variolă, gripă umană cauzată de un nou subtip/gripă aviară, Sindrom Acut Respirator Sever (SARS) , febră acută hemoragică (febra galbenă, Denga, febră Crimeea-Congo, hantaviroză, Lassa, Ebola, Marburg etc), antrax pulmonar, botulism, pestă, tularemie, difterie, rujeolă, holeră (un caz suspect/deces), febră tifoidă, listerioză,  malarie (caz autohton, fără istoric de călătorie în zone endemice), infecţie cu virus West Nile, febră Chikungunyia, infecţie cu virus Zika.

Există alertă rapidă şi pentru alte boli (printre care hepatita B, Hepatita C, salmonella, trichineloza, dizenteria bacteriană, leptospiroza, sifilisul, infecţia gonococică), dar după identificarea, în colectivităţi, a minimum două sau trei cazuri.

În situaţiile în care medicul sesizează atingerea pragului de alertă, el trebuie să raporteze telefonic imediat evenimentul la direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti. 

Potrivit proiectului, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti reprezintă punctul focal judeţean/al municipiului Bucureşti de colectare a datelor privind bolile transmisibile de la toţi furnizorii de servicii medicale, publici sau privaţi, indiferent de apartenenţa la reţeaua sanitară: a Ministerului Sănătăţii, a altor ministere sau instituţii cu reţea sanitară proprie, de tipul şi forma de organizare.

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi Institutul Naţional de Sănătate Publică asigură, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, primirea informaţiilor telefonice privind cazurile de boală transmisibilă, potrivit proiectului.