România este ţara cu cea mai mare proporţie de mame adolescente din UE, iar situaţia nu pare să se amelioreze, scrie AFP, care notează că ONU a recomandat introducerea de ore de educaţie sexuală în şcoli, însă numeroase organizaţii se opun.
“Dumnezeu mi-a dat o fetiţă frumoasă. Însă viaţa este dificilă, pentru că şi eu sunt încă un copil”, a spus Lorena, una dintre cele peste 2.000 de fete mai mici de 16 ani care dau naştere în fiecare an în România. Unele dintre ele au numai 12 ani.
Cu bebeluşul său în braţe, adolescenta de 15 ani care locuieşte împreună cu prietenul ei şi alte şapte familii într-o clădire abandonată, spune că nu voia să rămână gravidă. “Aş fi vrut să aştept până mai târziu”, a adăugat ea.
La câţiva kilometri distanţă, Diana, tot în vârstă de 15 ani, mărturiseşte că a plâns când a aflat că va avea un copil. “Mi s-a schimbat dramatic viaţa”, povesteşte ea, spunând că îi este dor de perioada în care putea să se joace cu alte fete de vârsta ei.
Abandonată de tatăl copilului ei, adolescenta şi bebeluşul trăiesc cu mama acesteia şi cu cei şase fraţi şi surori ale sale.
Lorena şi Diana sunt numai două dintre miile de mame adolescente din România. În anul 2013, 15,6% dintre primii copii născuţi în ţară aveau mame adolescente, arată cifrele date publicităţii de Eurostat. Aceasta a fost cea mai mare proporţie din UE. Pe următoare poziţie s-a clasat Bulgaria, cu 14,7%.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), circa 18.600 de adolescente au născut în 2014, dintre care 2.212 au avut între 12 şi 15 ani. Peste două treimi dintre ele trăiesc în zone rurale.
Organizaţiile caritabile şi asociaţiile de asistenţă spun că multe provin din rândul minorităţii rome, în cadrul căreia sunt răspândite căsătoriile între minori.
“Acesta este un fenomen complex, provocat de sărăcie, emigrare – ceea ce înseamnă că mulţi copii sunt lăsaţi în grija bunicilor – şi în special de lipsa de educaţie în domeniul sănătăţii”, afirmă directoarea “Salvaţi Copiii” România, Gabriela Alexandrescu. “În satele în care am mers, majoritatea tinerilor nu primiseră” niciun fel de educaţie sexuală, a adăugat ea.
Sarcina la vârste atât de fragede ridică riscuri medicale grave şi duce la probleme sociale. Multe dintre mamele adolescente sunt nevoite să renunţe la şcoală, suferă de depresie, iar copiii lor se nasc de multe ori prematur.
Anul trecut, circa 60 de ONG-uri au cerut Ministerului Educaţiei să introducă educaţia medicală în şcoli, descriind situaţia drept “critică”. Asociaţiile au subliniat că educarea tinerilor în acest sens ar contribui atât la reducerea numărului de sarcini nedorite, cât şi la scăderea cazurilor de boli transmise sexual.
Comisia pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a cerut anul trecut României să adopte o strategia naţională pentru promovarea sănătăţii sexuale, o iniţiativă cu care Ministerul Sănătăţii s-a declarat de acord.
Însă o serie de organizaţii s-au opus măsurii şi susţin că nu există dovezi că ar fi eficientă în scăderea numărului de mame adolescente. “Dacă această situaţie ne îngrijorează, atunci trebuie să începem să discutăm cu părinţii pentru a le cere să le dea mai multă atenţie copiilor lor”, a subliniat vicepreşedintele organizaţiei Părinţii pentru Ora de Religie, Cristina Benga.
Alexandrescu a atras, însă, atenţia că mamele adolescente provin de cele mai multe ori “din familii vulnerabile marginalizate” şi le-a cerut serviciilor sociale şi medicale să se implice mai mult. “Din păcate, aceste fete merg rareori la medic înainte de a da naştere”, a subliniat ea.
Pentru Diana, experienţa sa de mama adolescentă a lăsat în urmă traume profunde. Ea spune că acum, când ştie că există metode pentru a evita sarcina, este decisă să nu mai permită să i se întâmple din nou. “Nu mă voi căsători niciodată, pentru a nu mai avea copii”, subliniază ea.
SURSA: News.ro
