Noua lege de salarizare unitară trebuie să elimine actualele inechităţi şi dezechilibre în ceea ce priveşte salarizarea personalului din sectorul public, consideră reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), care reprezintă drepturile şi interesele a peste 178.000 de salariaţi din învăţământul preuniversitar.

Potrivit unui comunicat remis luni , reprezentanţii FSLI susţin că, în prezent, după majorarea salarială de aproximativ 25% din anul 2015, salariul unui profesor debutant este de aproximativ 1.100 de lei, iar al unui profesor la final de carieră este de aproximativ 2.400 de lei.

‘O lege de salarizare construită plecând de la principii corecte presupune ca fiecare categorie socio-profesională să fie poziţionată în grila de salarizare, în funcţie de rolul pe care-l are în dezvoltarea societăţii. (…) O componentă fundamentală a acestui domeniu este resursa umană şi, inevitabil, subfinanţarea a condus la degradarea alarmantă a statutului social al personalului din sistemul educaţional. Din cauza salarizării umilitoare, calitatea profesională a dascălilor care au intrat în sistem în ultimii ani a scăzut constant, ceea ce a avut drept consecinţă scăderea calităţii actului instructiv-educativ’, se menţionează în comunicat.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va elabora proiectul legii salarizării unitare până în data de 10 februarie 2016, lege care să aibă la bază conceptul de ‘performanţă profesională’, criteriu în funcţie de care să se stabilească nivelul salariilor.

Potrivit reprezentanţilor FSLI, salariaţii din învăţământ consideră că va fi aproape imposibil de evaluat obiectiv performanţa profesională a dascălilor, în condiţiile în care nu există standarde naţionale de evaluare a competenţelor.

‘În sistemul de educaţie, de exemplu, principalul indicator — în funcţie de care ar putea fi stabilită performanţa didactică — este progresul şcolar al elevilor, numai că, din păcate, nu există instrumente care să-l poată cuantifica corect. Nu trebuie omis şi faptul că există diferenţe mari între unităţile de învăţământ din mediul rural şi din mediul urban în ceea ce priveşte baza materială, dar trebuie avută în vedere şi condiţia socio-profesională diferită a populaţiei, în funcţie de mediu (urban/rural), dar şi de zona geografică, care au legătură directă cu performanţa şcolară’, se mai spune în comunicat.

Reprezentanţii FSLI susţin că ‘este utopic să vorbim despre ‘performanţa didactică’, atâta timp cât programele şcolare sunt complet depăşite şi neadecvate la cerinţele actuale de pe piaţa muncii’.

‘Având în vedere timpul foarte scurt în care se intenţionează să fie elaborat acest proiect de lege, soluţia realistă ar fi ca punctul de plecare să îl reprezinte proiectul elaborat în toamna anului trecut şi, eventual, să se introducă criterii suplimentare faţă de cele existente, pentru acordarea premiilor individuale’, se mai spune în comunicat.

Potrivit reprezentanţii FSLI, în prezent, salariul mediu în învăţământ este cu aproximativ 45% mai mic decât salariul mediu din administraţie şi ordine publică şi reprezintă doar 25% din salariul magistraţilor.

Aceştia propun ca salariul de bază al profesorului debutant să reprezinte 150% faţă de salariul minim pe economie, iar după 15 ani de activitate didactică să se poată ajunge la un salariu care să reprezinte o creştere de 75% faţă de salariul debutantului.

De asemenea, reprezentanţii FSLI propun ca salariul de bază maxim al unui profesor să reprezinte 150% faţă de salariul profesorului debutant şi să poată fi atins după 25 de ani de activitate didactică. Totodată, salariul de bază al învăţătorului/educatorului cu studii medii ar trebui să reprezinte 80% din salariul profesorului.