Senatorii jurişti au decis ca măsura arestului la domiciliu să poată fi luată, în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile.

Potrivit proiectului legislativ privind aprobarea OUG nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 — Codul de procedură penală, care a primit un raport favorabil în Comisia juridică a Senatului, arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile (art.222).

„Curtea Constituţională a declarat întregul articol (222 — n.r.) ca neconstituţional astfel încât instanţele nu au putut pronunţa această măsură preventivă (arestul la domiciliu — n.r.). Guvernul a rezolvat între timp, în vacanţa parlamentară, prin OUG astfel încât să se poată aplica.

Azi nu am făcut decât să punem în acord cu deciziile CCR pe acest subiect în sensul în care s-au stabilit limita la 30 de zile şi prelungiri succesive, dar fiecare prelungire limitată la 30 de zile, astfel încât această măsură preventivă să fie reevaluată de fiecare dată pentru a nu crea posibilitatea unei prelungiri fără termen la o astfel de măsură, care este una excepţională”, a explicat preşedintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Cătălin Boboc.

Potrivit actului normativ, prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

„Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile. Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale”, se mai arată în proiectul de lege.

De asemenea, în procedură de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

Dincolo de modificările aduse articolului 222 din Legea nr. 135/2010 a fost modificat şi articolul 207, alin. 6 în sensul că „în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menţinerea acestor măsuri”.

Şi articolul 208, alin. 4 a fost modificat astfel încât, în tot cursul judecăţii, instanţa din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi.

Proiectul de lege a fost iniţiat de Guvern, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.