Uniunea Europeana a aprobat planul de relocare a 120.000 de refugiati, desi mai multe tari din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania, au votat impotriva, anunta Agerpres. Cehia, Slovacia, Romania si Ungaria au votat impotriva acestor cote obligatorii, iar Finlanda s-a abtinut.
Insa, asa s-a decis la Bruxelles. Mai exact, redistribuirea din Italia, Grecia si Ungaria, in alte tari europene a celor 120 de mii de refugiati. Pe de alta parte, la summitul de miercuri, Angela Merkel isi va pune in joc intreaga influenta pentru a promova cateva masuri. Pe langa o reforma a spatiului Schengen, cancelarul german va propune ca tarile care resping imigranti sa plateasca pentru intretinerea acestora, de catre altii.
Tarile care nu accepta sa primeasca imigranti in baza unor cote obligatorii ar urma sa plateasca 6.500 de euro pentru fiecare om refuzat. Este propunerea pe care, potrivit agentiei EFE, Angela Merkel o va avansa maine la consiliul extraordinar al sefilor de stat si de guvern.
Asadar Romania ar avea de dat aproape 30 de milioane de euro, pentru cei 4.566 de refugiati pe care nu-i doreste. Din totalul de 6.351 de imigranti pe care vrea sa ni-i aloce Comisia Europeana, Bucurestiul a declarat in mod insistent ca poate sa gazduiasca si sa integreze fix 1.785.
Cancelarul german Angela Merkel va propune miercuri, la reuniunea Consiliului European, o reforma a zonei Schengen astfel incat toate statele membre ale acestui spatiu sa contribuie la securizarea frontierei externe, in timp ce la reuniunea de marti a Consiliului Justitie si Afaceri Interne (JAI) Germania va sustine propunerea ca tarile ce nu accepta sa primeasca imigranti in baza unor cote obligatorii sa plateasca 6.500 de euro pentru fiecare imigrant refuzat, transmite agentia EFE.
Conform unor surse guvernamentale de la Berlin, solicitarea privind contributia comuna la securizarea frontierei externe a spatiului Schengen va fi punctul cheie pe care sefa guvernului de la Berlin il va sustine la summitul european extraordinar dedicat crizei refugiatilor. Fara o consolidare a securitatii frontierei externe, zona Schengen este in pericol, au indicat sursele citate.
Daca in prezent monitorizarea si protejarea frontierei externe a spatiului Schengen revin exclusiv tarilor ce detin respectiva frontiera, executivul german apreciaza ca in contextul actualului val migrator masiv venit dinspre tarile Africii, Asiei si Orientului Mijlociu formula actuala nu mai este functionala si se impune cooperarea, coordonarea si o mai buna integrare la acest capitol intre statele spatiului Schengen. Prin urmare, Berlinul va sprijini consolidarea Agentiei europene pentru supravegherea frontierelor (Frontex).
Un alt punct important pe care cancelarul Merkel il va sustine la summit va fi "sustinerea politica si economica a statelor vecine" cu Siria, principala sursa de refugiati. Esentiala va fi cooperarea cu Turcia, tara ce gazduieste cel mai mare numar de refugiati sirieni (circa doua milioane) si locul de unde acestia pleaca inspre Europa, Berlinul dorind dezvoltarea unui 'dialog in mod clar consolidat' cu guvernul turc. In viziunea guvernului german, discutiile cu Ankara trebuie sa aiba in vedere mai ales securizarea frontierei dintre Turcia si Grecia si gasirea unor formule consensuale pentru stabilizarea situatiei in Siria.
Atat Uniunea Europeana cat si Turcia doresc incetarea conflictului armat din Siria, dar au opinii diferite asupra cailor de urmat pentru realizarea acestui obiectiv, au recunoscut sursele intervievate de EFE. Cat despre cotele obligatorii de impartire a migrantilor intre statele UE, initiativa sustinuta intens de Germania, sursele citate au mentionat ca aceasta chestiune nu se afla pe agenda summitului european, solutionarea ei revenind Consiliului JAI.
Conform acelorasi surse, ministrii de interne vor discuta posibilitatea ca statele membre care 'temporar nu sunt in masura' sa primeasca refugiati sa suporte costurile intretinerii acestora in alte state din blocul comunitar. Potrivit presei germane, ar fi vorba despre o plata unica de 6.500 de euro pentru fiecare refugiat din cota impusa, masura pe care guvernul german nu o considera ca fiind o penalizare.
In mod normal, astfel de decizii in Consiliul JAI ar trebui adoptate prin consens, dar Germania a obtinut sprijinul presedintiei luxemburgheze a UE de a se recurge la un vot prin majoritatea calificata daca nu va fi gasita o solutie unanim acceptata, mai multe state din estul Europei (Romania, Ungaria, Polonia, Republica Ceha, Slovacia si Letonia) manifestandu-se impotriva cotelor obligatorii de refugiati.
SURSA: ProTV.ro
.jpg)
