A trecut o săptămână de la dispariţia în Bucegi a planorului pilotat Mircea Crăciun, iar autorităţile sunt incapabile să localizeze epava aparatului. Peste o mie de oameni au fost mobilizaţi în teren, 12 aeronave - 7 elicoptere ale MAI şi MApN, 5 avioane ale Aeroclubului României şi o motoparapantă au survolat zone din 9 judeţe, însă fără niciun rezultat.

Cum este posibil însă ca un aparat de zbor să dispară fără urmă, iar autorităţile să fie luate din nou prin surprindere într-o situaţie de criză, în condiţiile în care după tragedia din Apuseni oficialii au asigurat că s-au luat toate măsurile încât şi o pasăre care zboară pe cerul României să poată fi identificată? Filmul evenimentelor scoate la iveală o serie întreagă de erori, dar niciun responsabil.

Mircea Crăciun, unul dintre cei mai experimentaţi piloţi, s-a ridicat în aer cu planorul joia trecută la ora 12.30. Aparatul abia fusese asamblat, nu avea la bord un dispozitiv ELT de localizare prin satelit, nici un „transponder” prin care să fie localizat prin radar şi nu avea un plan de zbor. Singura legătură cu solul era prin telefonul mobil pe care l-a folosit ultima dată la ora 13.06. Din acest moment, vreme de şapte ore, nimeni nu a sesizat vreo neregulă. În jurul orei 20.00, comandantul Aeroclubului Braşov, Stelian Cojocaru, sesizează că planorul nu a revenit la aterizare, astfel că încep încercările de a contacta pilotul. „În aceste condiţii, s-a încercat contactarea telefonică şi prin radio a pilotului, bănuindu-se că acesta ar fi aterizat în afara aerodomului, lucru uzual pentru acestă categorie de aeronave”, arată într-un comunicat de presă Ministerul Transporturilor. După o oră jumătate, la peste 8 ore de la ultima legătură cu pilotul, este alertată Romatsa.

Fostul director al Aeroclubului Român, Nicolae Preda, susţine că s-au încălcat toate procedurile, iar pilotul Mircea Crăciun a fost pur şi simplu „uitat în aer”, dispariţia sa fiind sesizată abia după ce fiul pilotului a sunat să întrebe ce s-a întâmplat cu tatăl său.

„Comandantul de aeroclub are responsabilitatea directă a desfăşurării activităţii de zbor. ''Haos total, asta rezumă activitatea Aeroclubului de la Sânpetru (n.r. jud. Braşov). Când nu există o organizare şi când haosul domneşte într-o unitate de aviaţie, astea sunt consecinţele. Nu poţi ca într-o unitate a Aeroclubului Român să te comporţi ca şi când te duci, îţi iei bicicleta şi începi să faci un raid prin păduri. Totul e reglementat, totul e legiferat! Aeroclubul Român funcţionează strict după regulile aeronautice, după codul aerian român şi o gramadă de regulamente şi instructiuni de organizare şi desfăşurare a zborului'', a declarat Nicolae Preda la o televiziune de ştiri.

Fostul director al Aeroclubului Român susţine că pilotul Mircea Crăciun a fost pur şi simplu ''uitat în aer'' de autorităţi. ''Este un cumul de abateri fără precedent de la legislaţia aeronautică românească. Niciodată nu s-a mai întâmplat să fie uitat un pilot în aer. Ei au închis hangarele, au plecat acasă şi, seara, fiul domnului Mircea Crăciun a sunat şi a întrebat: 'Unde e tata'?'', a declarat Preda.

Acesta a infirmat ipoteza că pilotul Mircea Crăciun ar fi făcut un zbor de verificare a planorului, spunând că asemenea zboruri nu se fac în munţi. ''Când se procedează la un zbor tehnic, nu se duce planorul în munţi! Se duce la verticala aerodromului, în zona de centru, pe o raza de 2 km, la 1.200-1.400 m, şi acolo pilotul îşi testează aparatul. E absolut normal ca pilotul să efectueze zborul tehnic la verticală după reasamblare. Dacă apare o defecţiune tehnică, aterizezi imediat dacă îţi permite situaţia; dacă nu, părăseşti avionul sau aeroplanul cu paraşuta. Dacă rămâi fără baterie sau transponderul nu funcţionează, vii imediat la aterizare'', a comentat Preda.

Conform informaţiilor apărute în ultimele zile, planorul lui Mircea Crăciun nu avea transponder şi nici plan de zbor. ''Sper că Ministerul Transportului a ridicat totul, şi înregistrările, şi cronometrajele. El (n.r. Crăciun) a zburat cu planorul şi a fost remorcat de un avion pilotat de comandatul Aeroclubului, Cojocaru Stelian. El e direct responsabil de tot ce s-a întâmplat acolo", a mai comentat Nicolae Preda, precizând că orice pilot, indiferent de experienţa sa, are atribuit un instructor de zbor.

Preda spune că Stelian Cojocaru ar fi trebuit să facă, alături de Mircea Crăciun, pregătirea zborului, a traseelor posibile şi să anunţe organul de trafic unde are loc zborul. ''Acum, nu se ştie absolut nimic. Ce se caută acum e acul în carul cu fân. El poate fi căzut la 500 m-1 km de aeroclub şi părerea mea e că îl vor găsi numai accidental'', conchide Preda.

Familia pilotului şi-a pierdut orice speranţă ca Mircea Crăciun să mai fie găsit în viaţă. Fiul lui Mircea Crăciun, care s-a implicat activ în căutări, a transmis un mesaj emoţionant

”Chiar dacă timpul este cumva împotriva noastră, noi vom continua căutările cu orice mijloace şi oricâte sacrificii. Tatăl nostru a iubit enorm munţii peste care a zburat şi care l-au ajutat să-şi ţină aripile sus. Pe aceiaşi munţi trebuie să-i convingem acum să ni-l dea înapoi. Mircea Crăciun, omul-păsare, trebuie să se întoarcă la familia şi la prietenii lui. Natura ne-a arătat încă o dată că este mai puternică decât oricine. Însă, tot ea ne va arăta drumul către tatăl nostru”, este mesajul postat de fiul lui Mircea Crăciun.

gândul a publicat, marţi, filmul evenimentelor în cazul planorului dispărut în Bucegi, încercând să explice de ce autorităţile nu îl găsesc nici la cinci zile (acum şase) de la dispariţie. Dificultatea acestei misiuni de căutare-salvare şi durata ei relativ mare este pusă de specialişti pe seama caracteristicilor tehnice ale situaţiei:

- Planorul abia fusese asamblat la Aerodromul Ghimbav, fără să aibă la bord un dispozitiv ELT de localizare prin satelit, nici un „transponder” prin care să fie localizat prin radar. De asemenea, la bord nu era pornită nici vreo altă aparatură care să faciliteze localizarea, a explicat pentru gândul Sorin Stoicescu, directorul Direcţiei de Căutare-Salvare din Romatsa, autoritatea care coordonează localizarea în cazul accidentelor aeriene civile. Piloţii de aeronave uşoare nu sunt obligaţi de lege să aibă instalate astfel de dispozitive de localizare, aceste măsuri de siguranţă căzând în sarcina lor.

- Pilotul planorului zbura prin spaţiul aerian „necontrolat”, de clasă G. Acest spaţiu liber de zbor este cuprins între limita de jos („ground”) şi cota FL 105 (adică aproximativ 3.000 de metri altitudine). În acest spaţiu aerian de joasă altitudine, piloţii nu sunt obligaţi de lege să depună un plan de zbor înainte de decolare, astfel că nu se află în evidenţa controlorilor de trafic aerian. Piloţii pot lua legătura cu turnurile de control, însă numai la iniţiativa lor, practic controlorii de trafic şi Romatsa neavând cum să cunoască planurile şi „existenţa” lor în aer.

- Pilotul unui astfel de planor nu este obligat nici să ţină legătura cu baza de unde a decolat şi poate ateriza oriunde, nu neapărat pe un aeroport sau aerodrom, lucru care se întâmplă relativ frecvent, aceasta putând fi una dintre explicaţiile pentru care alertarea autorităţilor a fost făcută atât de târziu de Aeroclubul de la Braşov. Ministerul Transporturilor investighează însă de ce a durat atât de mult alertarea autorităţilor.

„Este o operaţiune extrem de dificilă. Şi cu cercetarea aeriană, dacă a căzut sub coroanele copacilor, acestea sunt verzi, tot ce vezi de sus e verde. Avionul nu era monitorizat, zbura liber, la nivelul crestelor munţilor sau al pădurii, depinde unde a găsit curba termică să se urce pe ea. Aşa zboară planoarele”, a explicat pentru gândul fostul pilot Sorin Stoicescu, de la Romatsa.

Întrebat dacă, aşa cum s-a pus problema încă de la tragedia din Munţii Apuseni, nu toate aeronavele sunt obligate să aibă montate dispozitive de localizare, Stoicescu a negat, spunând că cele de tipul planoarelor nu sunt incluse în această obligativitate. „Pe baza unei reglementări europene şi la cererea proprietarilor privaţi de aeronave ultrauşoare, nu sunt obligaţi. Ar trebui să îi obligăm să aibă măcar o staţie, un echipament. Statul, dacă are un individ care vrea să-şi ia viaţa, nu trebuie să-l lase”, consideră Sorin Stoicescu.

„Sunt zone în pădure unde poţi să treci pe lângă planor, să fie la 20 metri de tine şi să nu-l vezi. Asta afirmă toţi salvamontiştii, jandarmi montani, toţi. Este o operaţiune dificilă şi nu este fără riscuri”, declara sâmbătă şi secretarul de stat Raed Arafat.

• joi, 6 august, în jurul orei 12.30, pilotul Mircea Crăciun, cel mai experimentat pilot român pe planor de distanţă, a plecat de pe Aerodromul Ghimbav, cu planorul cu numărul D-5955. Acest aparat, adus din Germania, abia fusese asamblat, iar Crăciun urma să plece cu el într-un zbor de verificare. Aparatul a plecat remorcat de o aeronavă pilotată de un pilot al Aeroclubului, până în Masivul Postăvaru, de unde şi-a început zborul independent (un planor nu poate decola singur, neavând motoare). Pe parcursul remorcării, avionul lui Crăciun nu avea instalate sau pornite aparate de localizare. Pilotul a anunţat că intenţionează să zboare 2-3 ore, conform comandantului Aeroclubului Braşov, Stelian Cojocaru.

• ora 13.06 – Mircea Crăciun îşi foloseşte pentru ultima oară telefonul mobil deasupra localităţii Predeal, conform STS.

• ora 20 (aproximativ) – comandantul Aeroclubului Braşov, Stelian Cojocaru, sesizează că planorul nu a revenit la aterizare, astfel că încep încercările de a contacta pilotul. „În aceste condiţii, s-a încercat contactarea telefonică şi prin radio a pilotului, bănuindu-se că acesta ar fi aterizat în afara aerodomului, lucru uzual pentru acestă categorie de aeronave”, arată într-un comunicat de presă Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia se află Romatsa.

• ora 21.39 – contactarea pilotului nu reuşeşte, astfel că Aeroclubul Braşov contactează Romatsa – Centrul de Coordonare „Search and Rescue” (Căutare şi Salvare). Romatsa declanşează procedura de alarmare, căutare şi salvare a aeronavei. Trecuseră deja 9 ore de la decolare.

„Noi facem căutarea estimativă, adică în funcţie de coordonatele tehnice ale aeronavei, de traseu, plan de zbor, estimăm o zonă de căutare. Acum, nu am putut da relaţii decât despre aparatul de zbor, care nu era înregistrat în România, ci în Germania”, a explicat pentru gândul Sorin Stoicescu, de la Romatsa.

• ora 21.50 – Romatsa sesizează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Braşov cu privire la dispariţia planorului, conform MAI.

• ora 22.00 – la Ministerul Transporturilor s-a întrunit Comitetul Ministerial pentru situaţii de urgenţă condus de secretarul de stat Dragoş Titea, care a solicitat Centrului SAR al Romatsa să continue operaţiunile de căutare a planorului. În acelaşi timp, la Ministerul Afacerilor Interne intră în acţiune structurile tehnice ale „platformei de coordonare operaţională pentru situaţii de urgenţă”, în care au fost implicate MAI, MApN, Ministerul Transporturilor şi Romatsa. Vicepremierul Gabriel Oprea cere unităţilor MAI pe o rază de 200 de kilometri de la Ghimbav să intre în alertă. Este vorba despre judeţele Braşov, Dâmboviţa, Covasna, Sibiu, Mureş, Alba, Argeş, Vâlcea, Prahova, Buzău, Bacău şi Vrancea. Celula de criză de la Transporturi ţine legătura cu „platforma” de la MAI – Centrul Naţional de Coordonare Integrată. Pe parcursul nopţii s-a încercat de mai multe ori apelarea telefonului mobil al pilotului Mircea Crăciun, fără succes, conform MAI.

• ora 23.30 – Sistemul Naţional Unic pentru Apelurile de Urgenţă, din coordonarea STS, informează că pilotul şi-a folosit ultima oară telefonul mobil deasupra Predealului, la 13.06.

• vineri 7 august: operaţiunea de căutare şi salvare se desfăşoară cu 650 de persoane şi 99 de vehicule şi aeronave, inlcusiv 2 elicoptere EC135 ale MAI, de la Târgu Mureş şi Bucureşti. Armata a trimis 3 elicoptere IAR 330 Puma de la Câmpia Turzii şi Otopeni, precum şi 6 militari ai Batalionului 30 Vânători de Munte Câmpulung Muscel. La operaţiune participă şi 4 avioane ale Aeroclubului Român şi un elicopter al unei firme private, precum şi salvamontişti, angajaţi ai ocoalelor silvice şi oameni şi vehicule de la Transsylvania Offroad Club. Sunt consultaţi piloţii şi specialiştii de la Ghimbav, care cunosc perimetrul de zbor în care se ridicase şi Mircea Crăciun. Operaţiunea este suspendată la lăsarea întunericului, fiind vorba de zonă montană periculoasă.

• sâmbătă 8 august: operaţiunea este reluată cu forţe sporite, primele zboruri de căutare începând în jurul orei 6.30 în Bran, Sinaia şi Predeal. La operaţiune participă peste 850 de pompieri, jandarmi, poliţişti, salvamontişti, pădurari şi voluntari. Pompieri din Dolj, Teleorman, Vâlcea, Bacău, Vrancea, Alba, Mureş, Călăraşi şi Ciolpani se alătură căutării, cu 8 autocamioane şi 4 şenilate. Căutările se concentrează în Braşov, Prahova, Argeş şi Dâmboviţa. În judeţul Braşov este instalat un punct de comandă mobil coordonat de colonelul Daniel Dragne, prim-adjunctul şefului IGSU.

Componenta aeriană a căutărilor este asigurată de 12 aeronave - 7 elicoptere ale MAI şi MApN, 5 avioane ale Aeroclubului României şi o motoparapantă. Echipa de aeronave şi piloţi de la Aeroclubul României, condusă de directorul George Rotaru, caută în zona Braşov-Sinaia-Făgăraş-Reghin-Topliţa-Piatra Neamţ-Oneşti-Nehoiu-Sinaia.

La căutări sunt folosite şi 4 drone, în zona Rucăr. Autorităţile caută pe 30 de trasee montane, apelând pentru informaţii şi la localnici, cabanieri sau administratorii de pensiuni. Autorităţile primesc de la un cetăţean o fotografie cu planorul aflat în zbor şi realizată în judeţul Braşov. Raed Arafat îşi exprimă convingerea că nu poate fi vorba decât despre planorul dispărut.

Ministerul Transporturilor declanşează o anchetă cu privire la o posibilă întârziere la sesizarea autorităţilor cu privire la dispariţia planorului, din partea Aeroclubului de la Ghimbav şi Braşov, fiind vorba de cele 9 ore care au trecut de la decolare la alertarea Romatsa.

• duminică 9 august: la căutări participă aproximativ 950 de forţe şi 180 de utilaje ale MAI, MApN, Salvamont, Direcţiilor Silvice, Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă şi voluntari, precum şi 5 elicoptere ale MAI şi MApN şi 5 avioane ale Aeroclubului României.

Autorităţile discută cu familia pilotului Mircea Crăciun pentru a afla traseele preferate ale acestuia. Sunt verificate 34 de trasee montane din Prahova, Argeş, Braşov, Dâmboviţa, Buzău şi Sibiu (Arpaşu de Jos).
Cei 210 pompieri aduşi din alte judeţe la misiunea de căutare sunt înlocuiţi seara cu alţii. Căutările continuă până la miezul nopţii.

• luni 10 august: operaţiunea continuă fără succes, cu participarea a peste 1.350 de forţe şi 218 utilaje – vehicule, şenilate, autospeciale de teren. În aer sunt ridicate 11 aeronave – 7 elicoptere ale MAI şi MApN şi 4 avioane ale Aeroclubului României -, precum şi 2 drone.

Căutările sunt extinse şi în judeţele Harghita, Covasna şi Bacău, pe lângă Braşov, Prahova, Buzău, Argeş, Dâmboviţa şi Sibiu.

În aer, este acoperită zona dintre Munţii Făgăraş, Leaota, Bucegi – Întorsătura Buzăului – Piatra Neamţ. Raed Arafat anunţă că sunt folosite şi înregistrările video disponibile la cabane, pârtii de schi sau pe traseele montane.

Seara, căutările sunt oprite în judeţele Sibiu şi Dâmboviţa, considerându-se a fi finalizate. Pentru marţi, Raed Arafat anunţă că se opreşte căutarea aeriană în masă, urmând ca aeronavele să fie folosite doar la solicitări punctuale.

Conform MAI, în cele 4 zile de căutări au fost acoperite 129 de trasee montane, iar cetăţenii au sunat de peste 40 de ori la 112, pentru a oferi informaţii care să ajute operaţiunea de căutare.

• marţi 11 august: operaţiunea de căutare continuă, însă fără succes

• miercuri 12 august: căutările se reiau în opt judeţe, iar la operaţiune participă peste 1.000 de salvatori, anunţă Ministerul Afacerilor Interne. Pentru misiunile de căutare a pilotului dispărut va fi utilizată o dronă performantă care poate face căutări pe arii mari, de aproape 50 de kilometri pătraţi. Căutări de amploare vor fi făcute la Întorsura Buzăului. Drona este folosită pentru că poate prelua imagini din zone la care oamenii nu au acces. La această acţiune participă peste 1.000 de forţe de ordine, pompieri, salvamontişti, voluntari, care verifică mai multe trasee.

ARTICOL PRELUAT DE PE GANDUL.INFO