Proiectul de modificare a Codului Muncii a strâns 150.000 de semnături, a anunţat Blocul Naţional Sindical (BNS), şi are şanse să devină lege. Ca urmare a strângerii a peste 100.000 de semnături, iniţiativa legislativă susţinută de sindicalişti a fost înregistrată miercuri la Senat, de către un comitet de iniţiativă.
"Proiectul depus de BNS are şanse să devină lege şi să modifice astfel actualul Cod al Muncii, un act normativ care afectează negativ drepturile şi interesele lucrătorilor şi pe care negocierile cu partidele aflate pe rând la putere şi în opoziţie nu au reuşit să îl clintească şi să îl pună în acord cu normele europene şi internaţionale", arată BNS într-un comunicat de presă transmis Mediafax.
Conform prevederilor legale, cetăţenii pot iniţia un proiect de lege dacă strâng cel puţin 100.000 de semnături ale unor cetăţeni cu drept de vot, provenind din cel puţin un sfert din judeţele ţării. O condiţie cumulativă este că în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.
Reprezentanţii BNS se declară optimişti în ceea ce priveşte şansele de succes ale iniţiativei lor: "Cel mai probabil, acest proiect va fi aprobat, ţinând cont de faptul că a fost elaborat de o echipă coordonată de reputatul prof. dr. Alexandru Athanasiu, ţinând cont de faptul are în spate o expertiză tehnică de excepţie şi ţinând cont de faptul că pune Codul Muncii în acord cu Constituţia, cu Convenţiile OIM ratificate de România şi cu alte norme şi normative europene/internaţionale", se arată în comunicatul BNS.
Potrivit preşedintelui BNS, Dumitru Costin, s-a recurs la această modalitate pentru schimbarea Codului Muncii după ce sindicaliştii au constatat că nu există niciun interes politic şi niciun demers pentru modificarea actualei legislaţii a muncii, deşi s-au semnalat multe nereguli. BNS susţine că proiectul lor legislativ urmăreşte să corecteze erorile din actualul Cod al Muncii "şi să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator".
Principalele schimbări pe care le-ar aduce proiectul legislativ ar consta în reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi, mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani, abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii, precum şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă, în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.
De asemenea, proiectul de modificare a Codului Muncii îşi propune "să aducă o nouă viziune în selectarea personalului", având în vedere că, potrivit iniţiatorilor, în România selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase.
Proiectul vizează şi prevederile privind munca temporară. Iniţiatorii solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară, stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată şi mai cer ca angajatul temporar să fie remunerat cu un salariu care să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.
Noul proiect mai prevede modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat.
Iniţiatorii mai doresc şi modificarea prevederilor ce privesc dialogul social şi solicită ca şomerilor şi pensionarilor să li se dea posibilitatea de a adera la sindicatele constituite. Totodată se cere extinderea interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului.
Proiectul include şi schimbări în materie de jurisdicţia muncii, în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflictele de interese, precum şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor.
Liderul sindical a mai declarat că BNS a finalizat şi alte două proiecte legislative, respectiv modificarea Legii contractelor colective de muncă şi a Legii conflictelor de muncă, şi le va pune la dispoziţia Parlamentului.
