Mihai Moldoveanu, fost ofiţer MApN, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) la 23 ani închisoare pentru omor deosebit de grav, el fiind găsit vinovat de uciderea unui taximetrist în anul 1995.
Cazul lui Mihai Moldoveanu este unul dintre cele mai controversate din istoria justiţiei penale din România.
El susţine că este nevinovat şi chiar a câştigat la CEDO un proces împotriva statului român, deoarece nu a avut parte de un proces echitabil.
În decizia dată vineri de ÎCCJ, judecătorii au admis recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi au modificat pedeapsa de 25 de ani dată lui Mihai Moldoveanu de Tribunalul Bihor în anul 1998, urmând ca el să execute 20 de ani închisoare la care se adaugă un spor de trei ani, plus 10 ani interzicerea exercitării unor drepturi civile.
Din cei 23 de ani închisoare se vor scădea perioadele cât Mihai Moldoveanu a stat în detenţie, respectiv de la 12 ianuarie 1996 la 8 mai 1999 şi de la 27 ianuarie 2001 la 6 noiembrie 2012.
În seara zilei de 31 octombrie 1995, Mihai Moldoveanu se afla în Oradea, împreună cu doi prieteni — Gabriela Rotariu şi Georgică Honciuc. Aceştia din urmă au încercat să jefuiască un taximetrist, Tibor Vajna, însă acesta a scăpat şi a chemat Poliţia.
În apropierea locului unde a avut loc tentativa de tâlhărie, poliţiştii au descoperit cadavrul unui alt taximetrist, Adalbert Nagy, care fusese ucis cu 20 de lovituri de cuţit.
În urma investigaţiilor, Gabriela Rotariu şi Georgică Honciuc au fost identificaţi ca fiind agresorii lui Vajna Tibor, însă anchetatorii au extins cercetările şi asupra lui Mihai Moldoveanu şi l-au inculpat pentru uciderea celuilalt taximetrist, Adalbert Nagy.
Mihai Moldoveanu a recunoscut că a fost în acea seară în maşina personală împreună cu cei doi prieteni, dar susţine că nu a participat la tentativa de tâlhărie şi nu este implicat în uciderea taximetristului Adalbert Nagy.
A fost arestat în ianuarie 1996 iar după doi ani de proces a fost condamnat în iunie 1998 de Tribunalul Bihor la 25 ani închisoare.
El a făcut apel împotriva acestei condamnări şi a avut câştig de cauză, fiind achitat în mai 1999 de Curtea de Apel Oradea. A urmat recursul procurorilor, admis la sfârşitul anului 2000 de ÎCCJ, care a revenit la condamnarea de 25 ani închisoare.
Fostul militar a continuat să susţină că este nevinovat şi a dat statul român în judecată la CEDO, deoarece nu ar fi avut parte de un proces echitabil.
În dosarul trimis la CEDO, acesta a enumerat mai multe nereguli ale anchetatorilor şi judecătorilor din România: nu au fost audiaţi martorii, nu au fost efectuate expertize obligatorii ale petelor de sânge găsite pe maşina victimei, nu s-au analizat urmele de paşi şi ţigările găsite la faţa locului, nu s-au expertizat amprentele găsite pe portbagajul maşinii victimei, iar magistraţii au luat în considerare doar declaraţiile unor persoane, care erau deja arestate, şi care susţineau că Moldoveanu le-ar fi mărturisit săvârşirea crimei.
Mai mult, el a povestit că, în timpul anchetei, a fost bătut şi torturat de poliţişti iar avocatul din oficiu nu s-a implicat în apărarea sa.
În plus, Moldoveanu a mai susţinut că ancheta la faţa locului a fost condusă de procurorul Alexandru Lele, însă acesta a dat dovadă de multă incompetenţă.
După 11 ani de aşteptare, în iunie 2012, CEDO a stabilit că statul român a încălcat dreptul lui Mihai Moldoveanu la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1 (în ceea ce priveşte condamnarea sa de către Curtea Supremă de Justiţie fără a fi fost audiat şi fără a fi fost administrate în mod direct probe) şi art. 3 lit. c) din Convenţie (în ceea ce priveşte lipsa sa de apărare) cu prilejul soluţionării recursului de către Înalta Curte.
În baza hotărârii CEDO, a fost declanşată procedura revizuirii iar Mihai Moldoveanu a fost eliberat pe 6 noiembrie 2012.
Ultima fază a procesului, recursul, s-a reluat la ÎCCJ, instanţă care însă l-a condamnat din nou vineri pe Mihai Moldoveanu la 23 ani închisoare