Pandemia de SIDA a debutat in Kinshasa, capitala Republicii Democrate Congo, in anii 1920, inainte de a se propaga in lumea intreaga, au determinat oamenii de stiinta.

Oamenii de stiinta  au retrasat evolutia acestei infectii ce se face vinovata de circa 36 de milioane de decese pe plan mondial, relateaza Mediafax, citand AFP. Oamenii de stiinta au reconstituit istoria genetica a HIV (virusul imunodeficientei umane), care cauzeaza SIDA, concentrandu-se pe tulpina grupului M, cea mai frecventa a acestui retrovirus.

Rezultatele studiului lor, aparute joi in revista americana Science, sugereaza ca stramosul comun al HIV a aparut pentru prima data “foarte probabil” la Kinshasa, in jurul anilor 1920. Virusologii stiau deja ca acest retrovirus a fost transmis de maimute la oameni cel putin in 13 cazuri, dar una singura dintre aceste infectii este vinovata de declansarea pandemiei umane.

Acea transmitere unica, specifica, a condus la aparitia lui HIV-1, virusul aflat la originea pandemiei, care a cauzat aproape 75 de milioane de infectii pana in prezent, aflate in cea mai mare parte in Africa subsahariana. Analize efectuate de cercetatorii de la Universitatea Oxford din Marea Britanie si Universitatea Louvain din Belgia arata ca, intre anii 1920 si 1950, o combinatie de factori, precum urbanizarea rapida, construirea cailor ferate in Republica Democrata Congo (RDC), pe atunci Congo-ul belgian, ca si schimbarile aparute in comertul sexual, au favorizat emergenta si propagarea SIDA incepand de la Kinshasa.

“Pentru prima data, am analizat toate datele genetice disponibile, folosind cele mai moderne tehnici filogeografice, pentru a estima din punct de vedere statistic originea virusului”, a explicat Oliver Pybus, profesor la catedra de zoologie de la Universitatea Oxford, unul dintre principalii autori ai studiului. “Putem astfel sa afirmam, cu un grad ridicat de certitudine, locul si momentul in care pandemia s-a declansat”, a adaugat el.

Unul dintre factorii analizati arata ca dezvoltarea cailor ferate, in special in Congo-ul belgian, a jucat un rol cheie in dezvoltarea pandemiei la inceputurile acesteia, facand din Kinshasa una dintre cele mai bine deservite orase din intreaga Africa, o veritabila placa turnanta. “Informatiile din arhivele coloniale indica ca, la sfarsitul anilor ’40, peste 1 milion de persoane tranzitau prin Kinshasa cu trenul in fiecare an”, precizeaza Nuna Faria, profesor la Universitatea Oxford, coautor al studiului.

“Datele genetice ne spun si faptul ca HIV s-a propagat foarte repede prin Congo, care are o suprafata echivalenta cu aceea a Europei de vest, deplasandu-se prin intermediul persoanelor infectate care calatoreau pe caile ferate si pe cursurile de apa”, a subliniat el. Astfel, HIV a putut sa ajunga la Mbuji-Mayi si Lubumbashi, in sudul extrem, si la Kinsangani, in nord, intre sfarsitul anilor ’30 si inceputul anilor ’50.

Aceste migratii au permis virusului sa isi stabileasca primele focare secundare de infectie in acele regiuni, care dispuneau de bune retele de comunicare cu tarile din sudul si estul Africii.  “Credem ca modificarile din societate care s-au produs in momentul independentei statului Congo, in 1960, au facut probabil ca virusul sa scape in grupuri mici de persoane seropozitive pentru a infecta populatii mai extinse, inainte de a se propaga in lumea intreaga, la sfarsitul anilor ’70”, a mai spus acesta. HIV a fost identificat pentru prima data in 1981.

Pe langa dezvoltarea transportului, anumite schimbari in atitudinile sociale, mai ales in randul persoanelor din industria sexului, ca si un acces mai mare la seringile pe care le imparteau intre ei toxicomanii, dintre care unii erau infectati, au dus la cresterea in intensitate a epidemiei.

“Studiul nostru sugereaza ca, dupa transmiterea initiala a virusului de la animal la om, prin vanatoare si consumul de carne de vanat, a existat o scurta fereastra in epoca, in Congo-ul belgian, care a permis acestei tulpini particulare a HIV sa apara si sa se propage”, a explicat profesorul Pybus. In anii ’60, sistemul de transport, mai ales cel feroviar, care a permis virusului sa se raspandeasca pe distante vaste, isi jucase deja rolul, iar “semintele pandemiei erau deja presarate peste tot in Africa si dincolo de ea”, a adaugat acelasi cercetator.

Sursa: www.stirileprotv.ro