Arcul de triumf este, din Antichitate, de pe vremea Imperiului Roman, un simbol al victoriilor militare. Cele mai importante momente din istoria Franţei şi a României sunt, la rândul lor, sărbătorite printr-un astfel de monument. Cele două arcuri de triumf, din Paris şi Bucureşti, sunt aproape identice – cel din România a fost realizat după modelul celui francez, însă la dimensiuni mai mici.
Arcul de Triumf, Paris
„Vă veţi întoarce acasă sub arcuri de triumf”. Napoleon dobândise una dintre cele mai mari victorii din timpul domniei sale, Bătălia de la Austerlitz (1805) – Bătălia celor trei împăraţi – şi le-a promis soldaţilor, asemenea romanilor, gloria eternă sub forma unui monument arhitectural.
În 1806, decretul de ridicare a arcului de triumf era gata. Lucrurile au evoluat neaşteptat de repede. În câteva luni, arhitectul francez neoclasic Jean Chalgrin realizase deja schiţele, iar La Grande Armée strânsese banii necesari. Pe 15 august 1806, Napoleon Bonaparte împlinea 37 de ani, iar Arcul de Triumf mult visat avea pusă piatra de temelie.
Dar istoria tumultuoasă a secolului al XIX-lea s-a răsfrânt şi asupra edificiului: într-o ţară în care regimurile politice alternau cu revoluţiile, nimeni nu mai avea timp de arhitectură. Abia în 1823, entuziasmat în urma succesului campaniei din Spania, Ludovic al XVIII-lea i-a încredinţat planurile arcului de triumf arhitectului Jean-Nicolas Huyot. Mai apoi, regele Ludovic-Filip şi omul său de încredere, Adolphe Thiers, au „îmbrăcat” monumentul. În partea superioară, Arcul de Triumf îşi etalează cu mândrie cele şase basoreliefuri – Funeraliile generalului Marceau, Bătălia de la Abukir, Bătălia de la Jemmapes, Bătălia din Arcola, Bătălia de la Piramide şi Bătălia de la Austerlitz – iar de pe coloane privesc impunătoare cele patru altoreliefuri: Plecarea voluntarilor din 1792, Triumful din 1810, Rezistenţa din 1814 şi Pacea din 1815; toate realizate de dalta unor mari sculptori francezi.
Arcul de Triumf a fost inaugurat în 1836 şi a fost, de atunci, martorul istoriei. Se spune că pe 21 februarie 1916, ziua în care s-a tras primul foc de armă la Verdun, sabia Libertăţii, personificată într-una dintre sculpturi, s-a spart. Arcul a văzut revolte, revoluţii, războaie. Deasupra lui au trecut zeppeline şi a fluturat svastica.
Din 1921, Arcul de Triumf este locul care adăposteşte pe veci Mormântul Soldatului Necunoscut şi flacăra veşnică. De atunci, el este mai mult decât o emblemă a francezilor, este un simbol al Marelui Război. Monumentul care desparte în două axa istorică a Parisului ascultă an de an „La Marseillaise” şi vede cum paradele trec majestuoase pe lângă el (niciodată pe sub) pe timp de pace, înconjurându-l cu respect.
Anul inaugurării: 1836
Loc: Place de l’Étoile, Paris
Înălţime: 50m
Lăţime: 45m
Arcul de Triumf, Bucureşti
„Dar adevăratul Arc de Triumf, pe când?”. Era anul 1922, anul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari, când compozitorul George Enescu ridica problema unui edificiu demn de istoria recentă şi de Micul Paris. Opinia publică devenea din ce în ce mai insistentă cu acest subiect, aşa că în 1922 scheletul din beton al Arcului de Triumf era gata.
Pentru ridicarea unui astfel de edificiu fuseseră câteva încercări. Din lemn, din semifabricate, din materiale mai puţin rezistente, dar prin care românii doriseră totuşi să sărbătorească momentele de glorie: cucerirea independenţei, 40 de ani sub domnia lui Carol I. La 1 Decembrie 1918, când Regina Maria, Regele Ferdinand şi toţi românii refugiaţi se întorceau acasă, în România Mare, pe Calea Victoriei îi aştepta un arc de triumf cu durată de viaţă limitată. Ridicarea unui edifiu impunător, demn de realizările românilor din Primul Război Mondial şi de dinaintea lui, era aşteptată. S-a dorit cu ardoare – însă, financiar vorbind, a fost tot timpul un proiect dificil de pus în practică.
Dar războiul trecuse şi România începuse să se pună pe picioare. Încoronarea monarhilor era un eveniment care trebuia sărbătorit cu fast şi la Bucureşti, nu doar la Alba Iulia. Trei zile au ţinut festivităţile, iar Arcul de Triumf prindea contur şi stabilitate, asemenea României. Arhitectul Petre Antonescu găsise o soluţie de compromis: a realizat scheletul din beton, iar basoreliefurile din stuc. Zece ani mai târziu, când figurile şi înscrisurile începuseră să-şi piardă contururile, s-a hotărât definitivarea. Model: Arcul de Triumf din Paris. Material: marmură de Ruşchiţa. Finisajul, precum şi personificările poartă semnătura celor mai de seamă sculptori români: Jalea, Baraschi, Paciurea, Constantinescu şi alţii.
După ce au făcut România Mare, în 1936, veteranii au strâns bani pentru terminarea monumentului ridicat în cinstea lor. Şapte milioane de lei – şi, la aniversarea a 18 ani de la Marea Unire, în Bucureşti era inaugurat Arcul de Triumf. În granitul de Deva erau acum sculptate portretul Regelui şi al Reginei, precum şi două proclamaţii ale lui Ferdinand I.
Pe faţadele de est şi vest stă înscrisă pentru eternitate gloria pentru cei care şi-au pus la bătaie viaţa şi înţelepciunea pentru Marea Unire. Spre nord şi sud stau inscripţiile onorării victoriei în Marele Război şi Încoronării monarhilor României Mari. Pe interior sunt înscrise bătăliile, ca o înşiruire de coşmaruri care au fost învinse. Multe dintre ele au fost date jos de către comunişti, dar puse la loc după ’89.
Din lemn, din ipsos sau din marmură, Arcul de Triumf a purtat monumental gloria României şi, an de an, de 1 Decembrie, parada militară îl sărbătoreşte şi pe el, cu un „Deşteaptă-te, române!”.
Anul inaugurării: 1936
Loc: Piaţa Arcul de Triumf
Înălţime: 27m
Lăţime: 10m
Cele două arcuri de triumf surori
11 mai 2019
- citeşte totul despre:
- arcul de triumf,
- paris,
- bucuresti,
- simbol,
- victorii





Din aceeaşi categorie:
Cea mai vaccinată ţară împotriva Covid din lume introduce noi restricţii dure după creşterea numărului de infecţii
(6 mai 2021)
77 vizualizări
România, printre primele 5 destinaţii turistice preferate de britanici
(16 iunie 2015)
595 vizualizări
Sezonul estival va fi deschis în acest an pe 15 aprilie
(3 martie 2017)
334 vizualizări
Irlanda: Chiloti de dantelă prezentanţi in plenul Parlamentului pentru a sublinia un caz de presupus viol care a revoltat opinia publică
(15 noiembrie 2018)
271 vizualizări
Pasagerii de pe aeroportul Heathrow acuză că au stat duminică la cozi de până la şapte ore.
(2 martie 2021)
44 vizualizări
Cehii pot călători fără vize în Canada
(18 noiembrie 2013)
110 vizualizări
Suprafeţele pe care noul coronavirus supravieţuieşte cel mai mult timp. Poate rezista până la 3 zile. În schimb, COVID-19 nu trăieşte mult pe suprafeţele din...
(18 martie 2020)
245 vizualizări
Un nou simptom asociat cu noul coronavirus! Este un act involuntar banal, dar specialiştii avertizează să nu-l ignorăm
(27 august 2020)
166 vizualizări
Bali, „insula Zeilor”
(4 octombrie 2013)
773 vizualizări
CHINA – Oraşul Wuhan, în carantină. Bilanţ: 17 decese şi peste 2.000 oameni infectaţi
(23 ianuarie 2020)
96 vizualizări
Suedia cere ajutorul ţărilor vecine în gestionarea pandemiei. Sistemul de sănătate este aproape de colaps.
(14 decembrie 2020)
307 vizualizări
Prinţul Joachim al Belgiei, infectat cu Covid-19 după ce a participat la o petrecere în Spania
(2 iunie 2020)
101 vizualizări
Cel mai folosit drog din România
(8 iunie 2019)
72 vizualizări
Două oraşe din România, incluse într-un top mondial privind zonele în care se trăieşte cel mai sănătos
(25 ianuarie 2021)
56 vizualizări
Apartamente în Atena de vânzare cu 10.000 euro
(17 decembrie 2013)
633 vizualizări
De ce cresc cazurile de îmbolnăviri cu Covid-19, de fapt. Specialiştii au spus adevărul
(15 martie 2021)
258 vizualizări
Există Hangarul 18? Teoriile consipraţiei spun că acolo Guvernul SUA desfăşoară experimente pe extratereştri
(3 februarie 2020)
179 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole