Arcul de triumf este, din Antichitate, de pe vremea Imperiului Roman, un simbol al victoriilor militare. Cele mai importante momente din istoria Franţei şi a României sunt, la rândul lor, sărbătorite printr-un astfel de monument. Cele două arcuri de triumf, din Paris şi Bucureşti, sunt aproape identice – cel din România a fost realizat după modelul celui francez, însă la dimensiuni mai mici.
Arcul de Triumf, Paris
„Vă veţi întoarce acasă sub arcuri de triumf”. Napoleon dobândise una dintre cele mai mari victorii din timpul domniei sale, Bătălia de la Austerlitz (1805) – Bătălia celor trei împăraţi – şi le-a promis soldaţilor, asemenea romanilor, gloria eternă sub forma unui monument arhitectural.
În 1806, decretul de ridicare a arcului de triumf era gata. Lucrurile au evoluat neaşteptat de repede. În câteva luni, arhitectul francez neoclasic Jean Chalgrin realizase deja schiţele, iar La Grande Armée strânsese banii necesari. Pe 15 august 1806, Napoleon Bonaparte împlinea 37 de ani, iar Arcul de Triumf mult visat avea pusă piatra de temelie.
Dar istoria tumultuoasă a secolului al XIX-lea s-a răsfrânt şi asupra edificiului: într-o ţară în care regimurile politice alternau cu revoluţiile, nimeni nu mai avea timp de arhitectură. Abia în 1823, entuziasmat în urma succesului campaniei din Spania, Ludovic al XVIII-lea i-a încredinţat planurile arcului de triumf arhitectului Jean-Nicolas Huyot. Mai apoi, regele Ludovic-Filip şi omul său de încredere, Adolphe Thiers, au „îmbrăcat” monumentul. În partea superioară, Arcul de Triumf îşi etalează cu mândrie cele şase basoreliefuri – Funeraliile generalului Marceau, Bătălia de la Abukir, Bătălia de la Jemmapes, Bătălia din Arcola, Bătălia de la Piramide şi Bătălia de la Austerlitz – iar de pe coloane privesc impunătoare cele patru altoreliefuri: Plecarea voluntarilor din 1792, Triumful din 1810, Rezistenţa din 1814 şi Pacea din 1815; toate realizate de dalta unor mari sculptori francezi.
Arcul de Triumf a fost inaugurat în 1836 şi a fost, de atunci, martorul istoriei. Se spune că pe 21 februarie 1916, ziua în care s-a tras primul foc de armă la Verdun, sabia Libertăţii, personificată într-una dintre sculpturi, s-a spart. Arcul a văzut revolte, revoluţii, războaie. Deasupra lui au trecut zeppeline şi a fluturat svastica.
Din 1921, Arcul de Triumf este locul care adăposteşte pe veci Mormântul Soldatului Necunoscut şi flacăra veşnică. De atunci, el este mai mult decât o emblemă a francezilor, este un simbol al Marelui Război. Monumentul care desparte în două axa istorică a Parisului ascultă an de an „La Marseillaise” şi vede cum paradele trec majestuoase pe lângă el (niciodată pe sub) pe timp de pace, înconjurându-l cu respect.
Anul inaugurării: 1836
Loc: Place de l’Étoile, Paris
Înălţime: 50m
Lăţime: 45m
Arcul de Triumf, Bucureşti
„Dar adevăratul Arc de Triumf, pe când?”. Era anul 1922, anul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari, când compozitorul George Enescu ridica problema unui edificiu demn de istoria recentă şi de Micul Paris. Opinia publică devenea din ce în ce mai insistentă cu acest subiect, aşa că în 1922 scheletul din beton al Arcului de Triumf era gata.
Pentru ridicarea unui astfel de edificiu fuseseră câteva încercări. Din lemn, din semifabricate, din materiale mai puţin rezistente, dar prin care românii doriseră totuşi să sărbătorească momentele de glorie: cucerirea independenţei, 40 de ani sub domnia lui Carol I. La 1 Decembrie 1918, când Regina Maria, Regele Ferdinand şi toţi românii refugiaţi se întorceau acasă, în România Mare, pe Calea Victoriei îi aştepta un arc de triumf cu durată de viaţă limitată. Ridicarea unui edifiu impunător, demn de realizările românilor din Primul Război Mondial şi de dinaintea lui, era aşteptată. S-a dorit cu ardoare – însă, financiar vorbind, a fost tot timpul un proiect dificil de pus în practică.
Dar războiul trecuse şi România începuse să se pună pe picioare. Încoronarea monarhilor era un eveniment care trebuia sărbătorit cu fast şi la Bucureşti, nu doar la Alba Iulia. Trei zile au ţinut festivităţile, iar Arcul de Triumf prindea contur şi stabilitate, asemenea României. Arhitectul Petre Antonescu găsise o soluţie de compromis: a realizat scheletul din beton, iar basoreliefurile din stuc. Zece ani mai târziu, când figurile şi înscrisurile începuseră să-şi piardă contururile, s-a hotărât definitivarea. Model: Arcul de Triumf din Paris. Material: marmură de Ruşchiţa. Finisajul, precum şi personificările poartă semnătura celor mai de seamă sculptori români: Jalea, Baraschi, Paciurea, Constantinescu şi alţii.
După ce au făcut România Mare, în 1936, veteranii au strâns bani pentru terminarea monumentului ridicat în cinstea lor. Şapte milioane de lei – şi, la aniversarea a 18 ani de la Marea Unire, în Bucureşti era inaugurat Arcul de Triumf. În granitul de Deva erau acum sculptate portretul Regelui şi al Reginei, precum şi două proclamaţii ale lui Ferdinand I.
Pe faţadele de est şi vest stă înscrisă pentru eternitate gloria pentru cei care şi-au pus la bătaie viaţa şi înţelepciunea pentru Marea Unire. Spre nord şi sud stau inscripţiile onorării victoriei în Marele Război şi Încoronării monarhilor României Mari. Pe interior sunt înscrise bătăliile, ca o înşiruire de coşmaruri care au fost învinse. Multe dintre ele au fost date jos de către comunişti, dar puse la loc după ’89.
Din lemn, din ipsos sau din marmură, Arcul de Triumf a purtat monumental gloria României şi, an de an, de 1 Decembrie, parada militară îl sărbătoreşte şi pe el, cu un „Deşteaptă-te, române!”.
Anul inaugurării: 1936
Loc: Piaţa Arcul de Triumf
Înălţime: 27m
Lăţime: 10m
Cele două arcuri de triumf surori
11 mai 2019
- citeşte totul despre:
- arcul de triumf,
- paris,
- bucuresti,
- simbol,
- victorii





Din aceeaşi categorie:
Lugano, farmecul unui oraş elveţian de provincie
(9 octombrie 2013)
872 vizualizări
Bulgaria trece la moneda euro din 1 ianuarie 2024, fără perioadă de tranziţie
(7 iulie 2021)
70 vizualizări
Ce trebuie să verifici atunci când cumperi o vacanţă
(19 iunie 2016)
357 vizualizări
Ministerul Culturii: România înscrie pe Lista Tentativă a UNESCO graniţa romană a provinciei Dacia
(25 septembrie 2016)
463 vizualizări
Oraşele şi satele din Italia în care oamenii sunt plătiţi ca să locuiască. Trebuie îndeplinită o singură condiţie
(17 mai 2021)
136 vizualizări
Bali, „insula Zeilor”
(4 octombrie 2013)
770 vizualizări
Uber a fost victima unui atac cibernetic masiv. Un hacker pare a fi ajuns la mai multe sau la toate bazele de date din cloudul companiei.
(16 septembrie 2022)
56 vizualizări
Case cu 1 euro, vândute în Sardinia. Există o singură condiţie
(5 februarie 2018)
500 vizualizări
Durerile de cap şi cele musculare sunt frecvente şi fireşti după a doua doză de vaccin anti-Covid ARN mesager. Medicii recomandă o bună hidratare, duşurile fierbinţi şi băile cu săruri, dar şi evitarea utilizării antinevralgicelor.
(21 aprilie 2021)
197 vizualizări
Cum poţi fi buzunărit în câteva secunde. Locurile în care portofelul nu trebuie ţinut niciodată
(13 martie 2018)
552 vizualizări
Hotelurile de pe litoral vor reduce tarifele cu până la 30% din 20 august
(14 august 2015)
85 vizualizări
Misterul Grădinilor suspendate din Babilon
(8 iulie 2013 - Clara ION)
2270 vizualizări
Hotelurile şi pensiunile din România au cazat 6,33 milioane de turişti
(2 iulie 2015)
469 vizualizări
A murit Franco Zeffirelli, un titan al cinematografiei
(15 iunie 2019)
204 vizualizări
China a inchis un nou oras
(11 mai 2020)
435 vizualizări
Spania: Peştera de la Altamira va fi din nou deschisă, după 12 ani
(4 februarie 2014)
605 vizualizări
Cand se deschid granitele in lume pentru turisti. Unde poti sa pleci in vacanta chiar de luna asta
(9 iunie 2020)
289 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

În zilele noastre, este ușor să pariezi pe meciuri de fotbal live și pe zeci de
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
De ce să nu mănânci niciodată pepene roşu cu pâine sau cu brânză.
Publicat la data de 17 iunie 2025
-
Un brand al oraşului: Restaurantul lui Gherea din Gara Ploieşti
Publicat la data de 16 iunie 2025
-
Solstiţiul de vară, cea mai lungă zi din an!
Publicat la data de 20 iunie 2025
-
Castelul Bran sau Castelul lui Dracula
Publicat la data de 16 iunie 2025
-
Vinete gratinate cu roşii şi brânzeturi rase
Publicat la data de 18 iunie 2025
-
Cea mai veche branza din lume, descoperita langa mumii
Publicat la data de 18 iunie 2025
-
Strategii de pariuri pe goluri – ce trebuie să ştii?
Publicat la data de 19 iunie 2025