Arcul de triumf este, din Antichitate, de pe vremea Imperiului Roman, un simbol al victoriilor militare. Cele mai importante momente din istoria Franţei şi a României sunt, la rândul lor, sărbătorite printr-un astfel de monument. Cele două arcuri de triumf, din Paris şi Bucureşti, sunt aproape identice – cel din România a fost realizat după modelul celui francez, însă la dimensiuni mai mici.
Arcul de Triumf, Paris
„Vă veţi întoarce acasă sub arcuri de triumf”. Napoleon dobândise una dintre cele mai mari victorii din timpul domniei sale, Bătălia de la Austerlitz (1805) – Bătălia celor trei împăraţi – şi le-a promis soldaţilor, asemenea romanilor, gloria eternă sub forma unui monument arhitectural.
În 1806, decretul de ridicare a arcului de triumf era gata. Lucrurile au evoluat neaşteptat de repede. În câteva luni, arhitectul francez neoclasic Jean Chalgrin realizase deja schiţele, iar La Grande Armée strânsese banii necesari. Pe 15 august 1806, Napoleon Bonaparte împlinea 37 de ani, iar Arcul de Triumf mult visat avea pusă piatra de temelie.
Dar istoria tumultuoasă a secolului al XIX-lea s-a răsfrânt şi asupra edificiului: într-o ţară în care regimurile politice alternau cu revoluţiile, nimeni nu mai avea timp de arhitectură. Abia în 1823, entuziasmat în urma succesului campaniei din Spania, Ludovic al XVIII-lea i-a încredinţat planurile arcului de triumf arhitectului Jean-Nicolas Huyot. Mai apoi, regele Ludovic-Filip şi omul său de încredere, Adolphe Thiers, au „îmbrăcat” monumentul. În partea superioară, Arcul de Triumf îşi etalează cu mândrie cele şase basoreliefuri – Funeraliile generalului Marceau, Bătălia de la Abukir, Bătălia de la Jemmapes, Bătălia din Arcola, Bătălia de la Piramide şi Bătălia de la Austerlitz – iar de pe coloane privesc impunătoare cele patru altoreliefuri: Plecarea voluntarilor din 1792, Triumful din 1810, Rezistenţa din 1814 şi Pacea din 1815; toate realizate de dalta unor mari sculptori francezi.
Arcul de Triumf a fost inaugurat în 1836 şi a fost, de atunci, martorul istoriei. Se spune că pe 21 februarie 1916, ziua în care s-a tras primul foc de armă la Verdun, sabia Libertăţii, personificată într-una dintre sculpturi, s-a spart. Arcul a văzut revolte, revoluţii, războaie. Deasupra lui au trecut zeppeline şi a fluturat svastica.
Din 1921, Arcul de Triumf este locul care adăposteşte pe veci Mormântul Soldatului Necunoscut şi flacăra veşnică. De atunci, el este mai mult decât o emblemă a francezilor, este un simbol al Marelui Război. Monumentul care desparte în două axa istorică a Parisului ascultă an de an „La Marseillaise” şi vede cum paradele trec majestuoase pe lângă el (niciodată pe sub) pe timp de pace, înconjurându-l cu respect.
Anul inaugurării: 1836
Loc: Place de l’Étoile, Paris
Înălţime: 50m
Lăţime: 45m
Arcul de Triumf, Bucureşti
„Dar adevăratul Arc de Triumf, pe când?”. Era anul 1922, anul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari, când compozitorul George Enescu ridica problema unui edificiu demn de istoria recentă şi de Micul Paris. Opinia publică devenea din ce în ce mai insistentă cu acest subiect, aşa că în 1922 scheletul din beton al Arcului de Triumf era gata.
Pentru ridicarea unui astfel de edificiu fuseseră câteva încercări. Din lemn, din semifabricate, din materiale mai puţin rezistente, dar prin care românii doriseră totuşi să sărbătorească momentele de glorie: cucerirea independenţei, 40 de ani sub domnia lui Carol I. La 1 Decembrie 1918, când Regina Maria, Regele Ferdinand şi toţi românii refugiaţi se întorceau acasă, în România Mare, pe Calea Victoriei îi aştepta un arc de triumf cu durată de viaţă limitată. Ridicarea unui edifiu impunător, demn de realizările românilor din Primul Război Mondial şi de dinaintea lui, era aşteptată. S-a dorit cu ardoare – însă, financiar vorbind, a fost tot timpul un proiect dificil de pus în practică.
Dar războiul trecuse şi România începuse să se pună pe picioare. Încoronarea monarhilor era un eveniment care trebuia sărbătorit cu fast şi la Bucureşti, nu doar la Alba Iulia. Trei zile au ţinut festivităţile, iar Arcul de Triumf prindea contur şi stabilitate, asemenea României. Arhitectul Petre Antonescu găsise o soluţie de compromis: a realizat scheletul din beton, iar basoreliefurile din stuc. Zece ani mai târziu, când figurile şi înscrisurile începuseră să-şi piardă contururile, s-a hotărât definitivarea. Model: Arcul de Triumf din Paris. Material: marmură de Ruşchiţa. Finisajul, precum şi personificările poartă semnătura celor mai de seamă sculptori români: Jalea, Baraschi, Paciurea, Constantinescu şi alţii.
După ce au făcut România Mare, în 1936, veteranii au strâns bani pentru terminarea monumentului ridicat în cinstea lor. Şapte milioane de lei – şi, la aniversarea a 18 ani de la Marea Unire, în Bucureşti era inaugurat Arcul de Triumf. În granitul de Deva erau acum sculptate portretul Regelui şi al Reginei, precum şi două proclamaţii ale lui Ferdinand I.
Pe faţadele de est şi vest stă înscrisă pentru eternitate gloria pentru cei care şi-au pus la bătaie viaţa şi înţelepciunea pentru Marea Unire. Spre nord şi sud stau inscripţiile onorării victoriei în Marele Război şi Încoronării monarhilor României Mari. Pe interior sunt înscrise bătăliile, ca o înşiruire de coşmaruri care au fost învinse. Multe dintre ele au fost date jos de către comunişti, dar puse la loc după ’89.
Din lemn, din ipsos sau din marmură, Arcul de Triumf a purtat monumental gloria României şi, an de an, de 1 Decembrie, parada militară îl sărbătoreşte şi pe el, cu un „Deşteaptă-te, române!”.
Anul inaugurării: 1936
Loc: Piaţa Arcul de Triumf
Înălţime: 27m
Lăţime: 10m
Cele două arcuri de triumf surori
11 mai 2019
- citeşte totul despre:
- arcul de triumf,
- paris,
- bucuresti,
- simbol,
- victorii





Din aceeaşi categorie:
Sfârşitul tragic al Anei Davila, soţia renumitului medic şi farmacist Carol Davila. A fost otrăvită
(25 februarie 2020)
1258 vizualizări
Irlanda a anunţat cele mai stricte restricţii legate de noul coronavirus de la începutul anului trecut
(7 ianuarie 2021)
116 vizualizări
Cum îţi faci adidaşii albi, ca în prima zi! Ingredientele din bucătărie te scutesc de efortul frecatului
(8 octombrie 2020)
219 vizualizări
Troler de cabină – Partenerul perfect pentru călătorii uşoare şi confortabile
(2 aprilie 2025)
20 vizualizări
Oraşul din Europa în care angajaţii vor primi un salariu minim de 3.800 euro pe lună
(28 septembrie 2020)
147 vizualizări
Detaliul din Titanic pe care James Cameron l-a facut public dupa 20 de ani: "Uitati-va cu atentie"
(19 iulie 2020)
232 vizualizări
Experţii norvegieni spun că pacienţii vaccinaţi cu AstraZeneca au dezvoltat cheaguri de sânge din cauza unui răspuns imun puternic al organismului la ser
(19 martie 2021)
273 vizualizări
Sinaia merge la Târgul Naţional de Turism
(11 martie 2015)
239 vizualizări
Ucraina, abandonată de Europa. Preşedintele ucrainean: „Am fost lăsaţi singuri să ne apărăm ţara”
(25 februarie 2022)
43 vizualizări
Un aligator uriaş a spart geamul şi a intrat în locuinţa unei femei
(3 iunie 2019)
64 vizualizări
Oraşul care a interzis vânzarea animalelor de rasă în petshop
(10 mai 2017)
494 vizualizări
Irak: Bilanţul incendiului de la spitalul Covid-19 a ajuns la 52 de morţi şi 22 de răniţi
(13 iulie 2021)
33 vizualizări
Noua “armă” împotriva Covid-19. Acţionează foarte rapid şi ar putea preveni infecţia
(14 august 2020)
144 vizualizări
Insula grecească care îţi dă bani să te muţi acolo: cât de mare este suma lunară
(9 iulie 2019)
95 vizualizări
Anglia. Premierul Johnson anunţă noi restricţii anti-Covid, în contextul răspândirii Omicron.
(9 decembrie 2021)
19 vizualizări
Erdogan cere permisiunea ca Turkish Airlines să opereze al patrulea zbor zilnic spre România
(2 aprilie 2015)
248 vizualizări
Toate pârtiile de schi din Maramureş, deschise pasionaţilor sportului alb
(21 decembrie 2013)
192 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Ce semnificaţie are Învierea Domnului
Publicat la data de 20 aprilie 2025
-
Joia Mare - tradiţii şi obiceiuri
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Ce semnificaţii are Vinerea Mare, ziua răstignirii Mântuitorului
Publicat la data de 18 aprilie 2025
-
Ce nu se ştie despe puterile lumânărilor din Joia Mare
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Începe Săptămâna Mare, cu slujbe şi obiceiuri în fiecare zi
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Ce nu ai voie să faci în Marţea Albă, în a treia zi de Paşte!
Publicat la data de 22 aprilie 2025
-
Creştinii celebrează Floriile, care deschid perioada sărbătorilor de Paşte. Peste 1,3 milioane de români îşi serbează onomastica
Publicat la data de 13 aprilie 2025
-
De ce nu este bine să mănânci urzici şi oţet în Săptămâna Mare. Semnificaţia nebănuită pe care o au aceste alimente
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Superstiţii de Sfântul Gheorghe. Ce este interzis să faci azi, nu ai voie sub nicio formă
Publicat la data de 23 aprilie 2025
-
Marţea albă, a treia zi de Paşte. Ce trebuie să faci cu ouăle sparte rămase
Publicat la data de 22 aprilie 2025