Conform unor date cât de cât oficiale de pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Giurgiu - www.giurgiu.djc.ro - datarea exactă a cetăţii Giurgiu este imposibilă. Dar, se presupune că a fost ridicată în secolul XIV de catre genovezi.

Vlad Ţepes va arde târgul şi cetatea Giurgiu în campania cu veleităţi de cruciadă din iarna anilor 1461- 1462, pentru că fortificaţia să fie apoi recucerită şi ambiţioasele planuri ale voievodului zădărnicite de contraofensiva lansată în vara anului 1462 de către Mehmed II, aducându-l cu această ocazie la domnie pe Radu cel Frumos. La 6 iunie 1574 Lescalopier va trece prin vadul de la Giurgiu şi va consemna că “în apă se află un turn pătrat şi ruina unei fortăreţe vechi”

Mărită, în 1560, cetatea a deveni un veritabil cap de pod pentru sultani peste Dunăre. Importanţa cetăţii este sporită şi de primirea titulaturii de kaza. Existenţa unui asemenea punct în stânga Dunării şi foarte aproape de Bucureşti a dus la un amestec major a sultanilor în trebuirile interne ale Ţării Româneşti. Astfel se explică raidurile de cucerire ale lui Mihai Viteazul. Voievodul a reuşit pentru câţiva ani să păstreze cetatea, după marea victorie de la Giurgiu din 1595. Doi ani mai târziu turcii reveneau în cetate pe care o refac şi o măresc. Timp de aproape 150 de ani cetatea nu a mai suferit asedii. Ultimul voievod român care a încercat o recuperare a ei a fost Mihnea al III-lea, dar acest lucru nu a făcut altceva decât să ducă la refacerea edificiului şi la fortificarea oraşului. Treptat cetatea din insulă îşi pierde importanţa. Ultima oară când e folosită drept bastion de apărare a fost în timpul luptelor ruso-otomane (1768-1774). Deşi a fost cucerită de ruşi, cetatea revine turcilor care fortifică oraşul, devenind magazie de muniţii. În toate războiele ruso-austro-otomane ce au urmat cetatea a fost asediată

Ruinele Cetăţii Giurgiu păstrează şi astăzi forma de odinioară a fortificaţiei, doar că etapele sunt mai greu de distins. Fundaţia tur­nului rotund, dar şi bucăţi din zidurile groase, de peste un metru, unde odinioară erau ridicate turnurile pătrate, pot fi însă recunoscute. Istoria încărcată de evenimente a fostei cetăţi ar îndreptăţi integrarea ruinelor fortificaţiei ca parte a atracţiilor municipiului Giurgiu