Una dintre cele mai impresionante peşteri din România, Huda lui Papară (5.200 m) reuneşte o serie de caracteristici, după cum se menţionează pe site-ul www.turistghid.ro.

Astfel, peştera este catalogată ca fiind cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran al unui râu, dar şi cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, dar şi cu cel mai mare depozit de chiropterit, precum şi cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite (monocristale de calcit crescute excentric pe pereţi sau tavan şi care provin din depunerea calcitului dintr-o apă peliculară care îmbracă întreaga formă) din România.

Declarată rezervaţie speologică, peştera este situată în Munţii Trascăului, pe cursul unui afluent al râului Arieş (Valea Morilor), în judeţul Alba, pe teritoriul satului Sub Piatră (comuna Sălciua), potrivit site-ului www.ropedia.ro.

Peştera s-a format în calcarele masive ale Jurasicului Superior şi este parcursă de un râu lung de 2.022 m format din unirea pârâurilor Valea Poienii, Valea Ponorului şi Valea Seacă.

Accesul în Peştera Huda lui Papară se află la o altitudine de 567 m, fiind reprezentat de un portal impresionat, o uriaşă şi îngustă despicătură, cu o înălţime de 37 m, în peretele masiv de calcar, se menţionează pe acelaşi site. La 50 de m după intrarea în peşteră, se află Cascada Evantai, o cascadă de mari dimensiuni formată de căderea apei de pe un bloc de stâncă. Trecerea de cascadă este anevoioasă, fiind necesară escaladarea sa. Urmează o stâncă mare lipită de pereţii galeriei, ce poartă numele Inima de Piatră.

În Sala Minunilor se ajunge după escaladarea unor blocuri masive de piatră numite Baricada şi traversarea a două lacuri subterane. Sala imensă uimeşte prin înălţimea sa de 102 m. Aici este locul în care hibernează cea mai mare colonie de lilieci din Europa, datorită temperaturilor propice cuprinse între 10 şi 20 grade C. Tavanul sălii este presărat cu stalactite, unele chiar de dimensiuni mari.

Fauna cavernicolă este în curs de cercetare, se arată pe site-ul oficial al acestei peşteri, www.hudaluipapara.com. Cercetările conduse de profesorul universitar Ioan Coroiu de la Facultatea de biologie a Universităţii din Cluj Napoca, au început în 1998, iar măsurătorile propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificaţi 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. În iarna lui 2007-2008, numărătoarea a indicat aproximativ 84.000 de lilieci din 9 specii.

Huda lui Papară este, astfel, singura peşteră europeană unde numărul chiropterelor cunoaşte o evoluţie pozitivă şi constantă. În peşteră au mai fost semnalate gasteropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide şi diverse rozătoare.

În Huda lui Papară mai există o serie de locuri cunoscute sub numele de La Lanţuri, Sala Virgină, Sala Tăcerii, Sala Crucii, Sifonul, Groapa Leilor, Cascada Gemânată, Lumea Frământată etc.

În 1986 peştera a fost amenajată pentru vizitare, dar multele viituri au distrus sistemul de acces. În prezent, peştera a fost închis, accesul fiind interzis.

Mediul subteran al Peşterii Huda lui Papară este un mediu dificil de parcurs, nu are ghid şi vizitarea ei poate fi făcută numai de speologi foarte experimentaţi. În caz de ploaie torenţială sau topirea bruscă a zăpezii debitul râului subteran poate creşte ameninţător, punând viaţa celor aflaţi în interior în pericol.

Principala cale de acces către Peştera Huda lui Papară este din localitatea Salciua de Jos (45 km de Turda), aflată pe DN75 Turda — Câmpeni. De aici, se urmează drumul comunal parţial asfaltat, circa 5 km, până în cătunul Sub Piatră. Există şi câteva trasee montane care ajung la peşteră, cel mai important fiind traseul Cabana Râmeţ — Cheile Râmeţului — Cheia — Peştera Huda lui Papară, marcat cu cruce albastră, care recomandat doar turiştilor experimentaţi.