Peştera Ponicova, cunoscută şi sub denumirile de Peştera de la Gura Apei sau Peştera Liliecilor, este cea mai mare peşteră din Defileul Dunării.

Numele de Peştera Liliecilor se datorează coloniilor de lilieci care trăiesc în Galeria Liliecilor, pe jos observându-se numeroase movile de guano provenit de la liliecii relativ mari.

Este săpată în peretele calcaros al versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, Ciucaru Mare şi este situată lângă satul Dubova, judeţul Mehedinţi. Galeriile sale însumează 1.660 m străbătând Ciucaru Mare şi ieşind în Dunare, fiind parţial inundată după crearea lacului de baraj.

Peştera este compusă dintr-o serie de galerii care comunică între ele, situate pe două etaje. Dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intră în Galeria Ogaşului Ponicova, sau pe o potecuţă îngustă în Galeria Liliecilor. Aceasta este o sală lungă de peste 100 m, lată de 60 m şi înaltă de peste 30 m, care are pe podea blocuri de prăbuşire, gropi şi concreţiuni.

Galeria Ponicovei uneşte intrarea de la nivelul inferior al părâului Ponicova cu intrarea de la nivelul Dunării, având o lungime de 400 m şi o denivelare de 36 m. Această galerie are înălţimi măsurate de până la 26 m şi este puternic luminată natural ,datorită celor două deschideri care comunică cu exteriorul.

Galeria Ponicovei comunică cu o mica sală laterală numită Sala Mică, iar după urcarea unei pante abrupte de 31 m se ajunge în Galeria Concreţionată, având un sistem fosil ascendent, acoperit de stalagmite şi uneori acoperit de nisip, argila şi calcită.

Galeria Concreţionata, înaltă de 22 m comunică cu Sala Mare, având o lungime de 100 m, înălţimea de 32 m şi lăţimea de 50 m.

Drumul continuă către Galeria Scării şi Galeria cu Argilă, labirintică, unde se întalnesc stalagmite izolate, domuri, coloane, gururi cât şi numeroase blocuri mari de prăbuşire şi bolovăniş.

Galeria Liliecilor este cunoscută pentru stalactitele pendulante foarte alungite şi subţiri şi pentru movilele de guano, provenit de la lilieci.

Accesul în peşteră se face din trei locaţii. Intrarea principală, fiind şi cea mai accesibilă, este situată în Cheile Ponicovei unde se ajunge din DN57 coborând pe lângă podul de peste pârâul Ponicova, care s-a  adâncit în calcare, a format un pod natural, apoi străbate peştera şi se varsă subacvatic în Dunăre.

O altă intrare se află la un nivel superior faţă de prima, dar este mult mai greu accesibilă, fiind preferată de iubitorii de alpinism. Peştera prezintă o a treia intrare situată la nivelul actual al Dunării, la care se ajunge cu şalupa, parcurgând 500 m pe sub peretele Ciucarului Mare până la gura peşterii

Vizitarea Peşterii Ponicova se poate face tot timpul anului, însă recomandabil este între lunile mai şi octombrie. În timpul perioadelor de viitură, Galeria Ponicovei deseori este inundată total sau parţial.

Se recomandă ca vizitarea să se facă în grupuri conduse de un ghid, având lămpi, cizme de cauciuc, echipament adecvat, deoarece parcurgerea întregii peşteri durează 2-3 ore.

Peştera Ponicova a fost declarată rezervaţie speologică datorită unor resturi fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramică foarte veche şi a unor specii endemice.