Alexandru Pânişoară, expert în urbanism, a analizat catastrofele produse de cutremurele din Turcia, în urma cărora aproximativ 24.921 de clădiri s-au prăbuşit. Unde s-a greşit şi care este probabilitatea ca acest dezastru natural să fi fost agravat de deficienţele umane în ceea ce priveşte calitatea construcţiilor.

Expert român în urbanism, detalii despre catastrofa din Turcia | Cum arată harta cutremurelor din România şi la ce să fim atenţi când cumpărăm o casă

Dezastrul umanitar din Turcia şi Siria ia amploare. Peste 33.000 de decese au fost confirmate, iar autorităţile au început să ia măsuri drastice împotriva constructorilor şi proprietarilor ansamblurilor rezidenţiale care s-au făcut praf şi pulbere în urma acestei catastrofe.

Potrivit datelor furnizate de ministrul Mediului, Murat Kurum, aproximativ 24.921 de clădiri s-au prăbuşit, iar alte 170.000 de clădiri au fost grav avariate în timpul cutremurelor produse luni, 6 februarie în Turcia.

Autorităţile au emis 113 mandate de arestare. Printre cei arestaţi se numără şi proprietarul unei companii care a construit clădirile distruse din oraşul Adana. Acesta a fost prins aseară în Cipru.

Alte clădiri continuă să cedeze, mai ales că până în prezent au fost nu mai puţin de peste 2.412 replici cu magnitudine de 4,4 şi 4,5 pe scara Richter.

Felul în care s-au prăbuşit aceste clădiri, au ridicat multe semne de întrebare dacă impactul dezastrului natural a fost agravat şi de deficienţele umane în ceea ce priveşte calitatea construcţiilor.

În acest context Alexandru Pânişoară, expert în urbanism, a spus:

"Este o problemă de execuţie, prea puţin de proiectare, în sensul în care nu s-a realizat, probabil cel mai sigur din perspectiva proiectului, rezistenţa corespunzătoare la parterul acestor imobile.

De regulă proiectul este supus unei proceduri de avizare. Bănuiesc că are autorizaţie de construire, ceea ce înseamnă că, corespundea din perspectivele normativelor, deci clar este o chestie de execuţie, iar aici e vorba de cum a intrat în rezonanţă energia cutremurului raportat la construcţie.

Despre asta e vorba, despre cum se comportă ele (n.r clădirile) la aceste mişcări. De regulă este vorba de cele două unde ale cutremurului, fiecare acţionând diferit şi purtând o anumită cantitate de energie. Vorbim de cutremur pentru că seism înseamnă să nu avem distrugeri, pe când la un cutremur avem deja după cum se vede.

Analiza riscului la cutremur pentru România

Zona cu roşu cuprinde zonele cele mai afectate din perspectiva unui posibil cutremur care s-ar produce în zona Vrancea.

Vorbim de undele sale şi pe măsură ce se îndepărtează de epicentru ele îşi pierd din energie. Aşa cum am avut şi în '77 putem vorbi de cutremure şi de 7.5 poate chiar şi de 8 grade. De la 6.1 la 6,2  e o chestie de dublu, totul este exponenţial.

Pot afecta structuri de rezistenţă, dar nu să devină un pericol public. Deci zonele care includ Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Focşani, Vrancea, desigur, Galaţi şi Iaşi sunt cele mai expuse.

Analiza riscului la cutremur pentru Bucureşti

Potrivit ISU Bucureşti, Capitala are 23.000 de construcţii expertizate în 1993, dintre care 1.000 de clădiri sunt în prag de colaps şi ar putea suferi avarii majore.

În caz de cutremur 800.000 de persoane care sunt vulnerabile, printre care minori şi persoane vârstnice, vor avea nevoie de ajutor, de sprijin, de o persoană lângă să-i asiste, pentru că nu se pot descurca de unii singuri.

Şansele ca după un asemenea eveniment să fie crescut numărul de pierderi de vieţi omeneşti este cu atât mai mare dacă aceste persoane 800.000 cel puţin acum, probabil sunt mai multe după noul recensământ, nu au o persoană lângă cu vârsta cuprinsă între 19 şi 60 de ani.

Ce documente trebuie să analizăm atunci când cumpărăm o casă

Cartea tehnică este primul lucru pe care îl vom cere în momentul în care vânzătorul, dezvoltatorul, indiferent cine este, nu ni-l pune la dispoziţie. În secunda 2 nu avem ce să mai căutăm acolo, nu cumpărăm. În cartea tehnică avem pe lângă proiect, avem imagini,  date legate de materialele folosite. Adică vedem inclusiv ce s-a turnat, ce tip de metal s-a folosit, acele lucrări ascunse.

Deci foto-lucrări pentru că sunt nişte lucrări pe care nu mai avem cum să le vedem după ce construcţia s-a finalizat. Mai putem apela la un inginer în construcţii cu care să ne consultăm.

Recomandări în caz de cutremur: "Aveţi mereu la îndemână un fluier"

În caz de cutremur mă duc la tocul uşii sau sub o grindă sau la cadă. Şi recomandarea mea este, aşa cum am văzut şi la cei din Turcia, eu aş recomanda ca fiecare să aibă în proximitate un fluier", a spus Alexandru Pânişoară, expert în urbanism, în emisiunea Descoperiţi de la Antena 3 CNN.

Cine este Alexandru Pânişoară

Alexandru Pânişoară este urbanist licenţiat la UAIM Bucureşti şi absolvent al Masterului „Dreptul Urbanismului şi al planificării teritoriale” din cadrul Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti în colaborare cu Sorbonnne (Paris) şi Leuven (Belgia).

Preşedinte al Asociaţiei pentru Dreptul Urbanismului şi expert consultant al Băncii Mondiale, Alexandru Pânişoară urmează să candideze la Primăria Sectorului 1 din partea PUSL.

Sursa: www.antena3.ro