„Cuminţenia Pământului”, opera sculptorului Constantin Brâncuşi, rămâne statului român, după ce proprietarii lucrării au acceptat oferta de 11 milioane de euro.
 
„Proprietarii ‘Cuminţeniei Pământului’, lucrarea lui Constantin Brâncuşi, au acceptat oferta de achiziţie propusă de comisia de negociere mandatată de Guvernul României pe care am condus-o, în valoare de 11 milioane de euro. Din această sumă, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei Ministerul Culturii va lansa o subscripţie publică naţională”, a scris ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Facebook.
Detaliile campaniei de subscripţie vor fi anunţate în perioada următoare, mai precizează ministrul.
 
Vinerea trecută a avut loc prima rundă de negocieri pentru achiziţia de către statul român a lucrării „Cuminţenia Pământului”.
 
„Va avea loc o negociere pornind de la expertiză, pornind de la valorile de piaţă, pornind, sigur, de la mai multe argumente … starea de conservare a lucrării”, spunea ministrul joia trecută, menţionând că a găsit „foarte multă înţelegere” la proprietarii lucrării.
 
El arăta că proprietarii vor să vândă lucrarea, care nu poate însă părăsi ţara.
 
„Statul român poate, după lege, să-şi exercite dreptul de preempţiune la preţul care va fi stabilit pentru această vânzare. Negocierea se face direct cu proprietarii. Au fost mai multe evaluări. Există şi cifre legate de licitaţiile internaţionale, numai că în cazul acestei lucrări (…) există o lege care spune că lucrările de artă clasate în categoria Tezaur, cum este ‘Cuminţenia Pământului’, nu pot părăsi definitiv România”, a explica ministrul Alexandrescu.
 
În opinia sa, statul trebuie să dea o parte din sumă pentru răscumpărarea lucrării.
 
„Eu cred că statul român trebuie să dea şi o parte din sumă, indiferent care e starea de prosperitate a naţiunii. (…) Statul român trebuie să răscumpere, într-o anumită măsură, nedreptatea care i-a fost făcută lui Brâncuşi în anii ’50 când a fost considerată o artă decadentă, formalistă, când statul român a încercat să smulgă cu tractorul Coloana Infinitului de la Târgu Jiu. (…) Eu cred că statul român ar trebui să facă un efort, chiar dacă poate nu va putea da toată suma prin care să arătăm că nouă, ca naţiune, ne pasă de moştenirea lui Brâncuşi”, sublinia ministrul Culturii.
 
Guvernul a decis pe 18 februarie să reia procesul de achiziţie a sculpturii ‘Cuminţenia Pământului’.
 
„Va fi un obiectiv important al Guvernului să aducă procesul la bun sfârşit. Evident că ştim preţurile şi ştim discuţiile pe care comisia anterioară le-a avut cu proprietarii acestui obiect de artă, dar cred că este un moment important cu ocazia aniversării a 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi faptul că Guvernul doreşte să reia procesul de achiziţie”, spunea atunci purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
 
Realizată în 1907, „Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” şi „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a lui Brâncuşi.
 
Opera a avut, de-a lungul istoriei, doi proprietari, familia inginerului Gheorghe Romaşcu, un bun prieten al lui Brâncuşi, care i-a vândut direct lucrarea acestuia şi în perioada comunistă statul român, care a luat în mod abuziv „Cuminţenia Pământului”, expusă timp de 50 de ani, la Muzeul Naţional de Artă a României.
 
Gheorghe Romaşcu a cumpărat „Cuminţenia Pământului” de la Brâncuşi, în 1911.
 
„Există şi o scrisoare originală creată de mâna şi creierul lui Brâncuşi care se adresează în România unor organizatori de expoziţie cu precizarea clară că ar dori ca la ieşirea din expoziţie lucrarea să îi fie dată inginerului Romaşcu. („Cuminţenia Pământului”) a participat în 1912 la o expoziţie care a cam şocat pentru că ieşea din standarde”, declara reprezentantul Casei Artmark, Valeriu Sângeorzan.
 
În 1957, regimul comunist a luat în mod abuziv lucrarea, pe care a expus-o în Muzeul de Artă al României. În 2012, în urma unui proces lung opera a fost retrocedată moştenitorilor lui Romaşcu.
 
În 2014, „Cuminţenia Pământului” a fost prezentată în cadrul expoziţiei private dedicate avangardei româneşti „Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display”, organizată de către Artmark la Bucureşti, cu prilejul vizitei a aproximativ 20 de importanţi colecţionari din Marea Britanie, Franţa, Rusia, Norvegia, Germania.