Cel mai vechi exemplar de carte românească existent în colecţia Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia este un fragment din ‘Sbornicul slavon’, tipărit de către diaconul Coresi la Sebeş în anul 1580, o raritate bibliofilă care poate fi admirat în cadrul mini-expoziţiei ‘Exponatul lunii martie’, vernisată miercuri.
Conform surselor bibliografice, doar 17 exemplare s-au mai păstrat din ‘Sbornicul slavon’, prezent în colecţiile unor biblioteci, muzee şi mănăstiri din Bucureşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Braşov, Moscova, Belgrad, Sankt Petersburg, Ujgorod (Ucraina) şi Hilandar (Muntele Athos).
‘Deşi fragmentară, tipăritura recent identificată prezintă o importanţă deosebită, fiind o raritate bibliofilă. La ora actuală, incluzând fragmentul de la Alba Iulia, sunt cunoscute doar 17 exemplare ale ‘Sbornicului slavon”, au precizat reprezentanţii MNU Alba Iulia.
Potrivit lui Florin Bogdan, în colecţiile MNU a fost identificat recent acest fragment al „Sbornicului slavon”, tipărit de diaconul Coresi în anul 1580, lucru care este atestat şi de epilog: ‘S-a început a se scrie această sfântă şi dumnezeiască carte în luna lui mai 20 de zile, şi s-a sfârşit în luna lui noiembrie 11 zile, în cetatea Saz-Sebeş, în vremea marelui Cristovu Batăru, voevodul Ardealului. S-a sfârşit această sfântă şi dumnezeiască carte, numită Sbornic, de la facerea lumii în anul 7088, iar de la naşterea lui Hristos 1580, cercul soarelui 4, al lunei 1′.
Fragmentul, reprezentând două file, este tipărit cu litere chirilice, cu cerneală neagră şi roşie, iniţiale ornate de dimensiuni relativ mari, flori tipografice de mici dimensiuni, negre şi roşii. Textul este redactat în limba slavonă.
Florin Bogdan a mai precizat că fragmentul a fost identificat prin comparaţie cu exemplarul deţinut de Biblioteca Naţională a României, disponibil în format electronic în baza de date Biblioteca Digitală Naţională.
Deşi în momentul identificării, fragmentul se afla într-o stare de conservare mediocră, el a fost restaurat, graţie intervenţiei specialiştilor din cadrul Centrului Naţional de Conservare şi Restaurare a Cărţii Vechi din cadrul MNU.
‘Sbornicul slavon’ tipărit la Sebeş este a doua ediţie coresiană a acestei lucrări. Prima ediţie a apărut la Braşov în anul 1569, fiind o variantă în două volume, extrem de rară astăzi. Din punctul de vedere al ilustraţiei de carte, ediţia din 1580 a „Sbornicului slavon” este un reper în ceea ce priveşte activitatea diaconului Coresi. Lucrarea (exemplarele complete) conţine şapte gravuri inspirate de textul Noului Testament.
Sursa de inspiraţie utilizată de Coresi pentru această tipăritură, atât ca şi text, cât şi ca ilustraţie, a fost „Sbornicul” tipărit de Bojidar Vukovic la Veneţia în anul 1538.
Identificarea unui fragment al „Sbornicului slavon”, tipărit de către diaconul Coresi, în colecţiile MNU sporeşte valoarea colecţiei de carte românească veche a instituţiei şi, în acelaşi timp, întregeşte imaginea asupra patrimoniului de carte românească tipărită în secolul al XVI-lea, existentă pe actualul teritoriu al judeţului Alba.
Piesa va fi expusă la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în perioada 2 martie — 3 aprilie 2016.