Cercetătorul Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, s-a născut pe 23 decembrie 1962, în România, la Arad, şi este membru de onoare al Academiei Române din anul 2012.

Potrivit site-ului nobelprize.org, Stefan W. Hell este cetăţean german şi a absolvit cursurile Universităţii Heidelberg (Germania) în 1990.

Stefan Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962 în Arad. Şi-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat şi şcoala generală, între 1969 şi 1977. În 1977 s-a înscris la liceul Nikolaus Lenau din Timişoara, unde a studiat doar un an. A plecat în Germania în 1978, după primul an de liceu, stabilindu-se împreună cu părinţii la Ludwigshafen.

Între 1981 şi 1987 a urmat cursurile Facultăţii de Fizică la Universitatea din Heidelberg, unde a obţinut titlul de doctor în fizică în 1990, cu calificativul maxim - summa cum laudae. Este director al Institutului pentru Chimie şi Biofizică Max Planck din Göttingen şi director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg.

Cercetătorul german de origine română Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie pe anul 2014, a declarat, într-un scurt interviu realizat la puţin timp după anunţul oficial al Academiei regale de ştiinţe din Suedia, că îi place să fie om de ştiinţă.

Într-un interviu telefonic acordat de Stefan W. Hell jurnalistului Adam Smith de la site-ul Nobelprize.org, cercetătorul de origine română spune că revizuia datele unei lucrări ştiinţifice în momentul în care a aflat vestea că a câştigat premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner.

Invitat să descrie reacţia iniţială pe care a avut-o în momentul anunţului oficial făcut de Academia regală de ştiinţe din Suedia, Stefan W. Hell a spus: "A fost o surpriză totală, nu-mi venea să cred. La început, am crezut că putea fi vorba de o farsă, dar apoi mi-am amintit de vocea profesorului Staffan Normark (care a făcut anunţul oficial, n.r.) şi mi-am dat seama că mai erau şi alţi oameni în jurul lui, iar el a spus că va confirma informaţia prin e-mail şi aşa mi-am dat seama că este ceva serios. La început, nu-mi vedea să cred, dar, apoi, am înţeles treptat că era adevărat".

După aceea, Stefan W. Hell spune că a terminat de citit paragraful la care se oprise şi abia apoi a telefonat soţiei şi câtorva buni prieteni.

"Aţi sfidat ştiinţa convenţională atunci când v-aţi gândit că aţi putea să depăşiţi «bariera difracţiei». Ce anume v-a dat curajul să încercaţi acest lucru?", a întrebat jurnalistul Adam Smith.

"Cred că a fost vorba de intuiţie şi, cel puţin asta a fost viziunea mea, mi-am dat seama că atât de multe descoperiri s-au făcut în domeniul fizicii în secolul al XX-lea, încât era pur şi simplu imposibil să nu descoperi fenomene fizico-chimice care să îţi permită să depăşeşti bariera difracţiei, o limită stabilită în jurul anului 1873. Mi-am spus că trebuie să existe ceva, un fenomen care să te ducă dincolo de acea barieră. Aşadar, am devenit într-un fel oarecum convins că trebuia să existe ceva şi că trebuie să încerc să găsesc acel ceva şi, în cele din urmă, am găsit metodele pentru a depăşi acea limită", a adăugat laureatul Nobel pentru chimie pe anul 2014.

Invitat să spună dacă ştiinţa i se pare un domeniu amuzant, Stefan W. Hell a răspuns: "Da, absolut. Îmi place să fiu un om de ştiinţă. Întotdeauna mi-a plăcut să fiu curios, întotdeauna mi-a plăcut să pun sub semnul întrebării anumite lucruri şi ştiinţa convenţională. Ştiinţa este un domeniu care funcţionează la limita cunoaşterii, aşadar e mereu amuzant să treci dincolo de limită şi să te gândeşti la acele lucruri la care ceilalţi oameni nu se gândesc. În ştiinţă există o parte exploratorie, aventuroasă".

La finalul interviului, Adam Smith a spus că, după anunţul de miercuri al comitetului Nobel, Stefan W. Hell va fi "pur şi simplu cotropit" de oameni care vor dori să îi pună întrebări.

"Ei bine, m-am încuiat în casă, aşa că sunt OK, cel puţin până acum", a răspuns cercetătorul.

Digi 24 a reusit sa ia legatura cu cercetatorul laureat al nobelului, iar reporterii l-au intrebat despre lagatura cu tara noastra.

Mulţi oameni din România sunt mândri de acest premiu. Vă mai leagă ceva de România?

Stefan Hell: Sunt membru al Academiei, aşa că am vizitat România de câteva ori anul trecut. Am primit titlul de Doctor (Honoris Causa, n.r.) din partea Universităţii Vasile Goldiş din Arad şi de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Mă simt foarte apropiat de România, am rădăcini acolo, m-am născut în Arad. Acolo m-am îndreptat spre cercetările din ştiinţe. Rădăcinile sunt foarte importante pentru mine.

Un alt laureat al premiului Nobel este scriitoarea de origine română Herta Muller. O cunoaşteţi?

Stefan Hell: Nu o cunosc personal. Am fost la aceeaşi şcoală, la liceul din Timişoara, dar nu în acelaşi timp. La Timişoara, pentru prima dată, m-am îndreptat spre fizică. Am câştigat un consurs local la fizică şi am fost încurajat să îmi urmez studiile în fizică. Educaţia primită atunci în România mi-a ajutat mult. Mi-a uşurat viaţa. Când am ajuns în Germania mi-a fost mai uşor.

Cei trei cercetători care au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, au fost premiaţi pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie", potrivit comitetului Nobel.