România îşi va îndeplini anul acesta ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB şi este posibil ca avansul economiei să depăşească estimarea oficială de 5,2%, sprijinită de majorarea salariilor şi de reducerile de taxe, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, într-un interviu acordat Reuters.
Planul Social-Democraţilor aflaţi la guvernare de a continua anul viitor schema amplă de relaxare fiscală a provocat îngrijorarea Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI).
"Cu siguranţă vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menţionate în programul de guvernare", a afirmat Viorel Ştefan.
Acesta a adăugat că Executivul vrea să reducă anul viitor numărul contribuţiilor la asigurările sociale de la nouă la doar două, pentru pensii şi îngrijirea sănătăţii, care vor totaliza 35%. În prezent, cele nouă contribuţii totalizează 39,25% şi sunt plătite în comun, de angajaţi, şi de angajatori.
De anul viitor, angajatorii nu vor mai trebui să plătească contribuţiile la asigurările sociale în numele angajaţilor, obiectivul fiind transferarea în întregime către angajaţi.
Parlamentul este aproape de adoptarea Legii salarizării bugetarilor, în urma căreia angajaţii din sănătate vor avea salariile brute mai mult decât duble, cei din educaţie vor beneficia de majorarea salariilor cu 50%, iar alte categorii vor avea creşteri mai reduse.
Viorel Ştefan susţine că majoritatea creşterilor salariale vor reveni la buget sub formă de taxe.
"Ceea ce nu s-a înţeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuţiile la asigurările sociale. Acesta face ca impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru", a afirmat oficialul român.
Ministerul Finanţelor Publice vrea să reducă anul viitor impozitul pe venit, care în prezent se situează la 16%. Social-democraţii au anunţat că impozitul va fi redus la 10%.
Vineri, Viorel Ştefan a declarat că Ministerul Finanţelor Publice încă evaluează impactul reducerii şi că este neclar dacă va fi aplicat în trepte.
Modificările în impozitare ar putea fi supuse spre dezbatere Parlamentului în luna septembrie.
Comisia Europeană estimează că România va înregistra cel mai mare deficit din UE, de 3,5% din PIB anul acesta şi de 3,7% din PIB anul viitor.
Viorel Ştefan susţine că UE şi FMI nu iau în calcul impactul stimulentelor fiscale, care vor majora colectarea taxelor şi vor genera venituri mai ridicate, inclusiv aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului.
De asemenea, oficialul a afirmat că Bucureştiul intenţionează să înregistreze deficite structurale mari până în 2019 pentru a ajuta al doilea cel mai sărac stat din UE să-i ajungă din urmă pe cei din Europa Occidentală.
"Vorbim despre convergenţă şi aderarea la euro, dar uităm că acestea nu înseamnă doar îndeplinirea unor criterii nominale, ci şi investiţii, majorarea veniturilor gospodăriilor, infrastructură compatibilă cu cea europeană şi regiuni ale ţării egale ca dezvoltare", a mai spus ministrul Finanţelor Publice.
Salariul mediu brut lunar în România este puţin peste 700 de euro (786 de dolari), comparativ cu mediu din UE de 2.370 euro.
Ţara cheltuie sub 20% din PIB pentru salariile angajaţilor şi pensionarilor de stat precum şi pentru asistenţă socială.
În continuare investiţiile publice sunt la un nivel scăzut, cu 40% din şosele făcute din pietriş şi spitale vechi de decenii.
În primul trimestru din 2017, România a avut cel mai rapid ritm de creştere din UE, de 5,7%, datorită majorării consumului, iar la sfârşitul lunii aprilie bugetul înregistra un uşor excedent.
Viorel Ştefan a explicat că bugetul ar putea înregistra excedent la sfârşitul primului semestru, ceea ce înseamnă că ţinta de deficit de 3% din PIB pentru întregul an va fi cu certitudine îndeplinită.
"Ritmul creşterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. Deci datele ne fac să fim optimişti că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producţiei în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creştere a economiei de la consum la producţie", a afirmat ministrul Finanţelor Publice.
