Românii au unele dintre cele mai reduse facturi la electricitate din statele membre ale Uniunii Europene (UE), dar printre cele mai scumpe în raport cu puterea de cumpărare a populaţiei, se arată într-un raport publicat luni de Eurostat

Începând din a doua jumătate a anului 2015 până în a doua jumătate a lui 2016, cele mai mari scăderi ale preţului electricităţii gospodăriei, în monede naţionale, au fost înregistrate în Olanda (-13,8%), Cipru (-11,8%), Lituania (-5,8%), România (-5,6%) şi Irlanda (-4,7%). În schimb, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Belgia (+16,7%), Suedia (+7,7%) şi Portugalia (+3,5%).

Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii ale electricităţii pe gospodărie, în a doua jumătate a anului 2016, au fost în Bulgaria (9,4 euro per 100 KWh), Ungaria (11,3 euro/KWh) şi Lituania (11,7 euro/KWh), iar cele mai mari au fost în Danemarca (30,8 euro/KWh), Germania (29,8 euro/KWh) şi Belgia (27,5 euro/KWh).

Raportând însă la puterea de cumpărare (PPS), se remarcă faptul că referitor la costul altor bunuri şi servicii, cele mai ieftine preţuri ale electricităţii au fost în Finlanda (12,8 PPS per 100 KWh), Luxembourg (14,4) şi Olanda (14,7), iar cele mai mari au fost în Portugalia (30,2), Germania (28,7), Belgia (25,7), Spania (25,6) şi România (25,4).

Între a doua jumătate a anului 2015 şi a doua jumătate a anului 2016, preţul gazului plătit de o gospodărie, exprimat în moneda naţională, a scăzut în toate statele membre, cu excepţia Ungariei, Olandei şi Suediei. Cele mai mari scăderi au fost raportate în Croaţia şi Bulgaria (-20,4%).

Exprimate în euro, cele mai mici preţuri medii ale gazului într-o gospodărie, în a doua jumătate a anului 2016, au fost înregistrate în Bulgaria (3,1 euro per 100 KWh), România (3,2 euro) şi Estonia (3,3 euro), iar cele mai mari au fost în Suedia (11,4 ), Spania (8,6 euro) şi Italia (8,4 euro).