Compania Secapital, înregistrată în Luxemburg şi specializată în achiziţia de portofolii de creanţe şi active de la bănci, reprezentată în România prin firma de recuperare a datoriilor Kruk, a început anul trecut executarea silită, printr-un executor judecătoresc, a unui debitor care murise în anul 2009, astfel că Judecătoria Sectorului 2 din Bucureşti a anulat recent executarea demarată ilegal, iar suma de circa 25.000 de euro a fost ştearsă.
La începutul acestei luni, Kruk a precizat că nu va mai suna şi notifica debitorii, chiar dacă există angajamente de plată pentru stingerea datoriei, cel puţin până legea va fi clarificată prin practica instanţelor.
Secapital a solicitat anul trecut începerea executării silite, astfel că procedura a fost iniţiată în august 2015 de Biroul Executorului Judecătoresc Ochian Doru Cătălin şi Neneci Alexandru, arată news.ro.
Potrivit datelor Camerei Notarilor Publici, debitorul decedase la 1 noiembrie 2009, se arată în motivarea deciziei instanţei, prezentată de avocatul Adrian Cuculis.
Codul de Procedură Civilă prevede că o executare silită nu poate fi pornită dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc, iar dacă decesul are loc după demararea executării, nu poate fi continuată cât timp moştenirea nu a fost acceptată de către cei chemaţi la moştenire sau, în lipsă, cât timp nu a fost numit un curator al succesiunii sau unul special pentru executare.
Astfel, executarea silită a fost contestată în instanţă, în noiembrie 2015, de o moştenitoare a debitorului.
„În cauză, debitorul era decedat la data începerii executării silite. Introducerea în dosarul de executare a moştenitorilor nu este posibilă în aceste condiţii, Codul de procedură civilă reglementând continuarea executării silite împotriva moştenitorilor numai în cazul în care executarea a fost pornită în mod legal”, se arată în motivarea deciziei instanţei.
Avocatul Cuculis spune că executorul judecătoresc care a iniţiat executarea silită poate fi tras la răspundere pentru abuz în serviciu, pe lângă faptul că a adus un prejudiciu civil, în condiţiile în care avea acces la baza de date a poliţiei şi putea să se informeze înaintea demarării procedurii.
„Instanţa a constatat ilegalitatea actelor de executare şi a dispus anularea lor, astfel nu doar că acel credit de 25.000 euro va fi anulat din actele de executare, dar el este şi prescris, adică viitorii moştenitori nu vor mai trebui să-l achite”, a explicat Cuculis.
Avocatul precizează că, în cazul în care creditorul sau executorul judecătoresc află că debitorul a murit, trebuie să solicite imediat camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu defunctul să facă menţiune în registrul special prevăzut de lege despre începerea executării silite şi să îi elibereze un certificat din care să rezulte dacă moştenirea debitorului a fost sau nu dezbătută.