România îndeplineşte trei din cele cinci condiţii necesare pentru aderarea la euro, respectiv criteriul stabilităţii preţurilor, finanţele publice şi dobânzile pe termen lung, arată Raportul de convergenţă pe 2016 publicat marţi, 7 iunie, de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, documentul precizează că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi, în plus, ţara nu îndeplineşte criteriul referitor la cursul de schimb.

„În ceea ce priveşte independenţa Băncii Naţionale a României, interzicerea finanţării monetare şi integrarea BNR în Sistemul European al Băncilor Centrale la momentul adoptării euro, legislaţia din România, în special legea de funcţionare a BNR, nu este pe deplin compatibilă cu articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene”, se arată în raportul Comisiei. Documentul subliniază că Legea de funcţionare a BNR nu a fost modificată după Raportul de convergenţă pe 2014 şi în consecinţă, comentariile incluse în Raportul pe convergenţă din 2014 sunt repetate în mare şi în evaluarea din acest an.

În ceea ce priveşte criteriul referitor la stabilitatea cursului de schimb, pe care nu îl îndeplineşte niciuna din cele şapte state cuprinse în Raportul de convergenţă pe 2016, documentul subliniază că leul românesc nu participă la Mecanismul European al Ratelor de Schimb (European Exchange Rate Mechanism—ERM-). Începând din 1991, România a operat, de jure, un regim de flotare controlată a cursului de schimb al leului, dar de facto regimul s-a îndreptat treptat de la unul de control puternic spre unul mai flexibil. În 2005, România a trecut la un regim de ţintire directă a inflaţiei, combinat cu un regim de curs de schimb flotant. Cu toate acestea, BNR a subliniat că intervenţiile valutare rămân disponibile ca un instrument de politică monetară.

„Cursul de schimb al leului în raport cu euro a înregistrat fluctuaţii relativ limitate între primăvara lui 2014 şi începutul lui 2016, comparativ cu alte monede din regiune care operează un regim de flotare controlată a cursului de schimb. Volatilitatea scăzută pe termen scurt a leului reflectă efectele pozitive ale asistenţei financiare internaţionale acordată de UE şi FMI României până la finele lui 2015, condiţiile favorabile de pe pieţele globale şi operaţiunile BNR de pe pieţele interbancară şi valutară”, se arată în documentul Comisiei.

Raportul de convergenţă pe 2016 analizează şi alţi factori, incluzând balanţa de plăţi, integrarea pieţelor financiare, care oferă o imagine a capacităţii statelor membre de a se integra fără dificultăţi în zona euro. În cazul României, potrivit prognozelor de primăvară ale Comisiei Europene, balanţa externă ar urma să fie echilibrată în 2016 şi să se adâncească până la minus 0,7% din PIB în 2017.

Poziţia externă a României a beneficiat de pe urma creşterii gradului de absorbţie fondurilor comunitare până în 2015. Se aşteaptă însă ca aceasta să se deterioreze în 2016 ca urmare a scăderii gradului de absorbţie a fondurilor comunitare ca urmare a încheierii perioadei de programare 2007-2013 în timp ce implementarea programelor pentru perioada 2014-2020 abia a început.

Referitor la sectorul financiar din România, potrivit Raportului de convergenţă acesta este puternic integrat în sectorul financiar din UE, în special graţie prezenţei puternice a băncilor străine în România. Concentrarea în sectorul bancar, măsurată prin cota de piaţă a primelor cinci mari bănci care este de 54%, rămâne peste media din zona euro. Sectorul bancar din România a rămas rezistent şi bine capitalizat cu un nivel de adecvare a capitalului la nivel de sector de 17,1% în trimestrul al treilea din 2015, peste media din zone euro.

„Cu toate acestea, recentele iniţiative legislative, inclusiv recenta Lege a dării în plată, dă naştere la îngrijorări cu privire la impactul lor potenţial asupra stabilităţii financiare şi a economiei”, se arată în document.

Raportul de convergenţă este un document bianual care examinează dacă statele membre îndeplinesc condiţiile pentru adoptarea monedei unice. Raportul pe 2016 examinează progresele realizate de cele şapte state care beneficiază de o derogare (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia) şi ajunge la concluzia că niciuna din aceste state nu îndeplinesc la acest moment toate condiţiile pentru adoptarea monedei euro.

Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a anunţat, în aprilie, că până în primăvara anului viitor va fi stabilit un calendar de măsuri care să vizeze trecerea la moneda euro.

Guvernul a adoptat în aprilie programul de convergenţă pentru perioada 2016-2018 care, potrivit ministrului Finanţelor, „are la bază strategia fiscal-bugetară şi cadrul macroeconomic actualizat pentru perioada 2016-2018″.

„Estimăm un deficit bugetar în termeni ESA de 2,95% din PIB şi un deficit în termeni ESA de circa 2,9% din PIB pentru anul următor. Se aşteaptă o abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu în anii 2016 şi 2017, în principal ca urmare a reducerii de impozite şi taxe aprobate prin noul Cod fiscal şi prin majorările unor drepturi de asistenţă socială, decise în anul 2015″, a adăugat Anca Dragu.