România este pe ultimul loc în UE la ponderea pe care o au în economie cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare. Mai puţin de 0,4% din PIB, mult sub media europeană care este de asemenea mică în comparaţie cu ţările asiatice. Ţările care nu fac cercetare de ajuns, precum România, sunt depedente de importul de tehnologie

Anul trecut România a cheltuit pentru cercetare şi dezvoltare 575 de milioane de euro, adică 0,38% din PIB, arată datele Eurostat. Procentul este identic cu cel înregistrat în urmă cu zece ani. Însă cheltuielile sunt cu 340 de milioane mai mari. Asta deoarece economia este mai mare decât în urmă cu un deceniu.

Bulgaria, de exemplu alocă de două ori mai mulţi bani decât România, raportat la dimensiunile economiei de la Sud de Dunăre. În total, statele membre UE au cheltuit împreună 283 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare.

Şi, în vreme ce ponderea cercetării în PIB a stagnat în România, în alte 23 de ţări europene a crescut faţă de 2004. Cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea au ajuns în medie la 2% PIB în Uniunea Europeană. În Coreea de Sud şi Japonia, ţările unor giganţi industriali şi tehnologici precum Samsung, Toyota sau Sony, pondera cercetării este de două ori mai mare decât în Uniunea Europeană şi de zece ori mai mare decât în România.

Finlanda, Suedia şi Danemarca sunt singurele ţări europene care acordă cercetării şi dezvoltării o atenţie aproape la fel de mare ca Japonia şi Coreea de Sud. În România cel mai important proiect este dezvoltarea laserului de la Măgurele. Însă importanţa sa este mai degrabă una ştiinţifică şi mai puţin una comercială.

Un impact mai mare în economie îl are cercetarea din mediul privat. Un studiu realizat anul trecut de Delloite arătă că 81% dintre patroni recunoşteau importanţa investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de noi produse şi tehnologii. Însă bugetele pentru aceste activităţi sunt mici. 57% dintre companii cheltuiesc cel mult 3% din venituri pentru cercetare şi dezvoltare. Companiile din România care alocă cei mai mulţi bani sunt cele din IT, telecomunicaţii şi media, care, dacă nu ţin pasul cu dezvoltările tehnologice riscă să dea faliment.

Digi 24