Rectificarea bugetară care a mutat 3,9 miliarde de lei de la pro­gramele cu finanţare europeană (în special cele destinate infra­structurii) la autorităţile locale a fost o consecinţă a decalajului existent între sumele estimate a fi plătite în cursul anului şi plăţile realizate în cadrul contractelor de lucrări şi de servicii, dar şi a managementului defectuos al proiectelor cu finanţare euro­peană de către CNADNR şi CFR, potrivit informaţiilor transmise de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE), scrie Ziarul Financiar.

„De exemplu, pentru sectorul rutier, alocarea bugetară pentru acest an a fost de 3,1 miliarde de lei, cu o valoare a deschi­derilor de credite bugetare de aproximativ 945 milioane lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de aproximativ 30%. Nivelul scăzut al plăţilor realizate este efectul blocajelor în procesul de achiziţie publică, al slabei pregătiri a proiectelor tehnice ce generează probleme în implementare, precum şi al slabei capacităţi de a realiza un management de contract performant de către beneficiari, în principal CNADNR şi CFR - principalii beneficiari din sectorul de transport“, arată reprezentanţii MFE.

Tăierea, la rectificarea bugetară, a banilor de la proiectele cu finanţare europeană a fost o surpriză, în contextul în care absorbţia de fonduri europene a fost anunţată ca o prioritate de către guvern. Cheltuielile din bugetul consolidat cu programele derulate cu fonduri europene au scăzut cu 9% în primele luni ale anului, în vreme ce cheltuielile de capital (investiţiile din buget) s-au redus cu 29,5%. Investiţiile în economie au scăzut cu 9% în primele două trimestre, iar nerealizarea de investiţii însemnate a trimis economia în recesiune tehnică. De aceea, reducerea sumelor bugetare alocare proiec­telor europene a fost surpriza ultimei rectificări bugetare.

Rata de absorbţie a fondurilor structurale a crescut de la 26% la 37% de la începutul anului până la finalul lunii octombrie, ceea ce înseamnă că în economie au intrat circa 2 mi­liarde de euro anul acesta din absorbţia de fonduri UE . În condiţiile în care România a avut la dispoziţie circa 20 miliarde de euro în exerciţiul financiar 2007- 2013, iar banii pot fi atraşi în economie până la finalul anului viitor, ritmul de creştere al absorbţiei a rămas unul destul de scăzut.

În ceea ce priveşte situaţia de la POSDRU, programul de 4,25 mld. euro pentru dezvoltarea resurselor umane pentru care nu s-au mai trimis facturi spre decontare în ultimul an, MFE a precizat că a fost vorba de o corectare a problemelor din sistem.

„MFE, prin Autoritatea de Management  POSDRU, a ales să nu trimită la Comisia Europeană declaraţii de cheltuieli până nu corectează toate erorile/neconcordanţele, iar dacă nu ar fi procedat în acest fel, în 2015 ar fi existat riscul ca acest program să fie suspendat sau oprit de către Comisie“.

O altă precizare a MFE arată că începând in luna mai 2013 şi până în prezent, pe fonduri structurale au fost semnate 6.278 de noi contracte/decizii de finanţare, cu o valoare totală de aproximativ 6 miliarde de euro.

Sursa: Ziarul Financiar (zf.ro)