Guvernul a avizat favorabil o iniţiativă legislativă, privind insolvenţa persoanelor fizice, scrie Mediafax. În proiect se arată că românii care au datorii sau credite şi rate la bănci trebuie să beneficieze de reglementări clare şi coerente care să protejeze persoanele fizice, debitori de bună credinţă, de situaţia în care, sufocaţi de cumulul de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitate de plată.

Scopul actului normativ este de a asigura acoperirea datoriilor persoanelor fizice fără activităţi antreprenoriale, aflate în insolvenţă, prin intermediul rambursării datoriilor în baza unui plan ori prin intermediul lichidării bunurilor respectivilor debitori.

„Executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată numai în ultimă instanţă, atunci când debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului“, se arată în proiect.

Debitorul va fi considerat în imposibilitate de a-şi achita datoriile la scadenţă dacă este incapabil să îşi achite două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestora. În această situaţie, va avea dreptul să depună o cerere de „insolvenţă“ şi o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor.

Instanţa nu va putea refuza deschiderea procedurii de insolvenţă exclusiv în temeiul faptului că debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile procedurii, costurile urmând astfel să fie suportate de către stat.

În scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în primăvara acestui an, Guvernul se angaja că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată o legislaţie privind falimentul personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi „subminată“ disciplina de plată a ratelor la credite.

Totuşi, reglementări legale privind „falimentul personal“ există în multe ţări europene,  România fiind una dintre puţinele ţări europene unde nu există o legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, care nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa creditorilor odată ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare.

De asemenea, există motive de îngrijorare legate de sistemul judiciar, care nu ar face faţă numărului ridicat de dosare care ar ajunge în instanţă, dar şi de numărul insuficient de judecători şi avocaţi specializaţi în proceduri de faliment, care ar duce la îngreunarea procesul judiciar în astfel de cazuri şi împiedică de multe ori soluţionarea în mod consecvent a dosarelor.