Desfiinţarea contribuţiei de 0,25% pe fondul brut de salarii al unui angajator şi înlocuirea acestuia cu o contribuţie generală, numită de ”solidaritate” de 2,25%, va lăsa zeci de mii de angajaţi ai firmelor intrate în fiecare an în insolvenţă fără posibilitatea de a îşi recupera salariile neplătite.
Avertismentul a fost formulat, zilele trecute, atât de membri ai opoziţiei, cât şi de consultanţi fiscali. În prezent angajatorii varsă la Fondul de Garantare pentru Plata Creanţelor Salariale (FGPCS) administrat de Agenţiile Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă o contribuţie de 0,25% pe fondul de salarii brute. La nivelul anului 2016 la FGPCS s-a colectat suma de 316,52 milioane lei.
FGPCS este în prezent un colac de salavare pentru angajaţii firmelor intrate în insolvenţă care nu şi-au încasat salariile. După ce a fost pronunţată o hotărâre judecatorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenţei şi ulterior ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare a unie firme, angajaţii se pot adresa AMOFM solicitând plata salariilor restante de la FGPCS. Acesta a fost constituit în 2006 prin legea 200 pentru a fi puse în practică directivele Consiliului European nr.80/987/CEE şi nr.2002/74/CE.
Ce se va întâmpla în viitor
Teoretic şi în viitor se va păstra o contribuţie pentru alimentarea FGPCS. Practic, contribuţia de 0,25% se va înlocui cu o alta de solidaritate mult mai substanţială, de 2,25%. Un comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice de zilele trecute explica situaţia: ”Contribuţia (de 2,25% - n.red.) se plăteşte la bugetul de stat şi se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, cum ar fi indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Nivelul contribuţiei este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestaţiilor sociale de care beneficiază salariaţii”.
Există însă o mare diferenţă. Contribuţia de 0,25% este destinată în prezent strict pentru alimentarea FGPCS şi pentru achitarea salariilor restante. Spre deosebire, contribuţia de solidaritate de 2,25% va intra la grămadă la buget pentru asigurarea surselor de finanţare la o multitudine de cheltuieli, precum cele cu creanţele salariale cuvenite angajaţilor de la firmele insolvente, cheltuielilor cu şoimajul, concediilor medicale etc.
Promisiunile că banii vor fi utilizaţi pentru alimentarea FGPCS nu sunt credibile. Lista promisiunilor privind introducerea unor taxe mari şi a utilizării banilor strânşi din perceperea taxei pentru un anumit scop este mare. Acum câţiva ani, Guvernul a impus o supracciză la carburanţi, promiţând că din banii strânşi se vro face autostrăzi. Banii au intrat la grămada la bugetul de stat şi nicio autostradă nu a fost făcută. In cazul de faţă există riscul ca salariile neachitate să fie amânate la plată de către Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă sau chiar să nu fie plătite în lipsa banilor de la buget.
Dan Scwhartz, consultant fiscal, spune că măsură contravine cerinţei UE de a fi găsită o modalitate de protecţie a salariaţilor la firmele in dificultate . ”Regimul şi destinaţia acestori bani sunt fixate de UE. Iată de ce, sub pretextul acestei taxe nu puteţi să colectaţi bani pe care să-i folosiţi pentru alimentarea bugetului de stat. Este interzis”, spune şi economistul Florin Cîţu, senator PNL.
În prezent din suma de 316,52 milioane lei pot fi plătite salariile pe trei luni a aproximativ 45.000 de salariaţi. FGPCS permite pentru fiecare salariat plata a maximul trei salarii lunare.
