O ploieşteancă povesteşte pe pagina personală de Facebook despre coşmarul COVID, boală care i-a afectat întreaga familie. Femeia descrie în termeni ampli, cum au fost chinuiţi toţi cei patru membrii ai familiei sale de coronavirus.

Publicăm integral mesajul tinerei, care este cadru didactic la un liceu din Ploieşti, şi sperăm ca povestea ei să îi facă pe cei sceptici să se gândească de două ori atunci când refuză să respecte măsurile anti coronavirus:

În sfârşit...suntem bine!

Situaţia actuala m-a făcut sa scriu despre aceasta experienţa şi poate aşa o sa fiţi mai responsabili! Şi sa credeţi!!!

În primele zile eram cuprinsă de o stare de sfărşeală care mă
făcea să nu îmi mai doresc nimic, doar să se termine; un sentiment de ”ducă-se”. Cele cinci-şase transpiraţii reci din fiecare noapte mă epuizau, storcându-mă de energie. Dimineaţa era cel mai greu.Am putut sta împreună cu copiii( şi ei cu Covid) şi asta a fost o mare mângăiere pentru depărtarea de soţul meu care era in spital. Într-o noapte, după zile de lâncezeală,am avut un sentiment acut al iubirii lui Dumnezeu.

Aş fi vrut să pot spune că am devenit un om mai bun, că toată experienţa aceasta m-a modelat şi m-a transfigurat, însă realitatea a fost mai puţin spiritualizată. Boala te face irascibil . Echilibrul fragil pe care îl atingi cu greu poate fi lesne stricat de gesturi mici care produc disconfort, pe fondul unei dificultăţi de concentrare şi a lipsei de energie. Dacă am învăţat ceva, este despre fragilitatea fiinţei umane, poate despre priorităţi, despre bunătate oferită de oameni şi despre har.Multi oameni au fost alături de mine cu un telefon sau un simplu mesaj, ceeea ce a contat foarte mult!❤️

Sotul meu a fost tratat de ”îngeri”, de oameni care cu profesionalism şi răbdare, lucrând în condiţii de program prelungit, au dirijat terapia astfel încât rezultatul să fie unul pozitiv. Pot să spun că a fost printre privilegiaţii care au stat într-un spital bine dotat şi de profil, cum este Matei Balş. Nu ştiu cum ar fi evoluat lucrurile în altă unitate sanitară.

Boala aceasta este total diferită de o gripă. În gripă stai liniştit, iei paracetamol, te hidratezi şi aştepţi să treacă. Mortalitatea este mică, iar complicaţiile minime. În infecţia cu covid este atacat plămânul, se produc tulburări de coagulare, scade saturaţia de oxigen, iar mortalitatea este de cel puţin 5-6 ori mai mare ca la gripă. Este necesar un tratament agresiv şi costisitor ce constă în linii mari din doze mari de dexametazonă, antibiotic, antivirale, imunomodulatoare, anticoagulante şi oxigen (oxigenul este vital, mai ales când saturaţia este mică). Mi-e şi frică să mă gândesc la efectele terapiei cortizonice pe termen lung asupra soţului meu. Ştiu doar că a fost necesară.

Una peste alta, este o boală atipică, foarte agresivă, cu răspuns ce diferă de la om la om. Tinerii, pot printr-o hiperreactivitate a sistemului imun să facă forme foarte severe de boală . Sunt alţii asimptomatici, sau care fac forme uşoare( in cazul copiilor  mei