Cum a fost vizita în China, o deplasare care a stârnit foarte multe controverse la Ploieşti?
A fost o deplasare extrem de interesantă si eficienta. China este o altă lume. Mergi într-o ţară comunistă şi eşti plin de prejudecăţi, dar acolo descoperi altceva. O ţară extrem de civilizată, cu o infrastructură extraordinară, cu oameni prietenoşi, deschişi, dornici să te cunoască. A fost o deplasare foarte utilă, din care am învăţat multe lucruri care pot fi aplicate şi în administraţia ploieşteană.
Are Ploieştiul ceva de câştigat din această deplasare? A fost o plimbare de plăcere sau o deplasare de afaceri?
Niciuna, nici alta! A fost o deplasare în interesul Ploieştiului, mai ales că sunt de părere că a venit vremea ca numele oraşului nostru să devină cunoscut şi la nivel internaţional. Bine, la Harbin, Ploieştiul este foarte cunoscut. Suntem al doilea oraş din lume cu care Harbinul s-a înfrăţit, inca de acum 20 de ani, primul oraş fiind celebrul Rovaniemi din Finlanda, oraşul lui Moş Crăciun, cum îl ştiu mulţi. Am fost uimit să constat că partenerii chinezi cunoaşteau multe lucruri despre România, despre Ploieşti. Mai trebuie să spun că la Harbin, Cristian Ganea nu a fost doar viceprimarul cu atribuţii de primar interimar al Ploieştiului, ci reprezentantul României, Ploiestiul fiind singurul oras din tara noastra invitat la manifestari.
Aţi fost acuzat că aţi mers la Harbin pentru faimosul Festival de Gheaţă. Cum este domnule Ganea acest festival? Am putea organiza la Ploieşti un eveniment de o asemenea amploare?
Am fost acuzat de multe lucruri în ultima perioadă, dar încep să mă obişnuiesc cu nedreptăţile de acest gen. Festivalul de Gheaţă este spectaculos, într-adevăr, insa nu el a fost scopul principal al acestei deplasari. La Harbin am participat la Expozitia Cold Zone, cea mai mare expoziţie din lume pentru utilaje de deszăpezire şi de gheaţă. Nici nu îmi închipuiam că în acest domeniu lucrurile au evoluat atât de mult. Am participat şi la un forum de dezvoltare unde partenerii chinezi au oferit ocazia de a se discuta cu si intre reprezentanţii altor administraţii din lume. Vă spun doar că au fost 50 de participanţi din 11 ţări, iar delegaţia Ploieştiului era cea mai mică. Cât despre organizarea unul eveniment de amploarea Festivalului de Gheaţă, cred că este imposibil aşa ceva la Ploieşti. Nu avem bugetul necesar şi nici nu suntem atât de organizaţi. Acolo totul funcţionează ca un ceas.
Poate fi cooperarea externă o direcţie de dezvoltare a Ploieştiului? Ce ar putea face chinezii la Ploieşti?
Cred că a venit timpul ca după ani de zile de închistare să deschidem porţile Ploieştiului pentru străini. Spre exemplu, chinezii sunt interesaţi la Ploieşti de domeniul petrolier şi de infrastructură, domenii unde ei exceleaza. Chiar ar putea să investească în construirea de locuinţe sociale, dar şi în infrastructura rutieră. Îşi doresc să demarăm schimburi economice şi nu au înţeles de ce, din 2008, nimeni de la Ploieşti nu a mai dorit să colaboreze cu Harbinul. Spre exemplu, cel mai mare partener comercial al Harbinului este oraşul Hamburg din Germania. De ce nu ar deveni şi Ploieştiul un partener comercial al chinezilor ? Orice ban atras spre oraşul nostru înseamnă dezvoltare. Vom discuta despre aceste oportunităţi în primăvară când reprezentanţii Harbinului vor veni la Ploieşti, fiind deja formulata o invitatie in acest sens.
Ce întâlniri importante aţi mai avut?
Timpul alocat vizitei a fost extrem de scurt. Am demarat deja discuţii pentru înfrăţirea Ploieştiului cu un al doilea oraş din Grecia, Halandri, discutiile fiind purtate cu primarul acestei localitati, domnul Simos Roussos. Domnia sa, ca si intreaga delegatie elena, a fost interesat de Ploieşti şi am stabilit să demarăm rapid documentele pentru a realiza înfrăţirea. La manifestari a fost prezent si ambasadorul Argentinei în China, o persoană deosebit de agreabilă. Si viceprimarul oraşului Magdeburg din Germania, Simone Borris, s-a arătat interesat de o posibilă înfrăţire. Repet…Cred că Ploieştiul trebuie să devină foarte vizibil pe plan extern. Suntem un oraş important şi avem nevoie de fonduri externe pentru a putea dezvolta urbea noastră, dar nu putem aştepta doar fondurile europene. Putem apela şi la banii din China sau din Germania, spre exemplu. Concluzia esentiala a acestei vizite a fost aceea ca, de mai mult timp, noi ne-am cantonat intr-o administratie care se formalizeaza extrem de mult in dauna eficientei pentru oras. Putem invata foarte multe de la partenerii nostri externi cu o singura conditie : sa-I avem. In acest mod vom avea acces la modele de administrare urbana care sunt de succes si pe care le putem implementa. Am pierdut mult timp incercand sa inventam noi roata in administratie.
Ce v-aţi cumpărat de la Harbin? Ce suveniruri aţi adus?
S-ar putea să râdeţi…Câte un fular pentru soacra şi socrul meu şi mai multe brelocuri pentru prieteni.
