Realitatea augmentată, tehnologia blockchain, dronele pentru mediul enterprise, vehiculele autonome şi materialele noi, precum grafenul sau silicenul alcătuite dintr-un singur strat de atomi şi care ar putea revoluţiona industria electronicelor, sunt doar câteva dintre cele mai interesante noutăţi de urmărit în următorii patru ani, potrivit specialiştilor de la Cisco. Alături de ele, câteva tendinţe care vor marca anul 2017:

Tot mai mulţi utilizatori pe Internet şi trafic de ordinul zettabytes-ilor. Până în 2020, traficul pe internet, la nivel global, va fi 95 de ori mai mare decât în 2005. Creşterea este determinată de un număr tot mai mare de utilizatori (4,1 miliarde până în 2020), tot mai multe dispozitive conectate, viteze broadband mai mari şi mai mult conţinut video. Până în 2020, 71% din traficul IP total va proveni de la dispozitive non-PC, respectiv smartphone-uri, tablete şi televizoare, spun specialiştii de la Cisco. În plus, digitalizarea şi Internet of Things (IoT) vor genera şi ele trafic IP. Aplicaţii precum supravegherea video, monitorizare inteligentă în utilităţi şi sectorul medical şi serviciile M2M creează trafic suplimentar şi noi cerinţe la nivelul reţelei.

Reţele pregătite pentru digitalizare. Digitalizarea se află pe agenda unor categorii diverse, de la producători hardware, la companii de soft, firme de consultanţă, politicieni, evanghelişti ai tehnologiei. Cisco nu face excepţie. Tema centrală la Forumul Economic Mondial de la Davos din acest an a reprezentat-o a patra revoluţie industrială. Pe măsură ce oamenii sunt tot mai conectaţi şi digitalizarea se face simţită tot mai mult, datele se transformă în cel mai strategic activ al oricărei companii sau ţări.

Capacitatea de a securiza datele, de a acţiona asupra datelor şi de a oferi servicii bazate pe date va reprezenta factorul determinant pentru succesul organizaţiilor. Cu toate acestea, mai există o condiţie pentru realizarea unei digitalizări de succes: reţele pregătite pentru era digitală.

La fel cum World Wide Web a transformat complexitatea tehnologică a internetului într-un instrument accesibil oricui, reţelele corporaţiilor fac tranziţia către un model deschis. O reţea pregătită pentru transformarea digitală asigură automatizare prin intermediul controller-erelor, analiză contextuală în timp real, virtualizarea funcţiilor de reţea (Network Functions Virtualization – NFV) şi scalabilitatea nelimitată a mediului cloud.

Cum ajută o reţea deschisă şi orientată pe software procesul de transformare digitală? Oferă informaţii legate de reţea, automatizează procesele şi asigură protecţie împotriva ameninţărilor informatice. De exemplu, în era digitală, dispozitivele de reţea pot detecta şi închide automat o scurgere de substanţe toxice, gaz, petrol etc. sau pot permite activităţi de mentenanţă, preventive, în fabrici.

Inteligenţa artificială deschide noi orizonturi în securitatea cibernetică. Amploarea ameninţărilor informatice a crescut dincolo de punctul în care acestea mai pot fi gestionate de oameni. Acum este esenţial să automatizăm detectarea şi gestionarea ameninţărilor. Inteligenţa artificială ajută la analizarea şi investigarea automată a traficului web suspect. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, putem descoperi atacuri înainte ca infractorii cibernetici să acceseze informaţiile sensibile.

De asemenea, motorul de inteligenţă artificială învaţă continuu din cantităţile masive de date pe care le analizează. Inteligenţa artificială învaţă singură care sunt parametrii normali de activitate ai unei organizaţii, poate identifica atacurile maliţioase şi învăţa cum să reacţioneze la comportamentul maliţios, într-un mod nou şi mai eficient. Acest tip de învăţare continuă face posibilă automatizarea sistemului de apărare a organizaţiei, care luptă singur împotriva potenţialelor ameninţări. Automatizarea este esenţială şi în gestionarea valului de ameninţări generate de Internet of Things (IoT). Cisco utilizează inteligenţa artificială pentru a crea reţeaua care se apără singură, care detectează automat potenţialele ameninţări şi care ia măsuri pentru a oferi un răspuns concludent.

Modul în care lucrăm se schimbă. Potrivit unui studiu din 2016 realizat de Harvard Business Review, 72% din liderii mediului de business consideră că, în ultimii doi ani, comunicarea eficientă în cadrul echipei a devenit mult mai importantă. 68% din respondenţi cred că o colaborare cu organizaţiile externe, inclusiv parteneri, furnizori, clienţi şi consultanţi, precum şi colegi din alte locaţii a crescut, de asemenea, în importanţă.

Cele mai frecvente critici în ceea ce priveşte instrumentele de colaborare în cadrul organizaţiilor se referă la faptul că acestea nu sunt integrate cu celelalte procese de afaceri (38%), nu sunt aliniate cu modul de lucru al utilizatorilor (35%) şi, în consecinţă, sunt utilizate prea puţin de către angajaţi (44%). Instrumentele de colaborare apreciate ca fiind cele mai eficiente includ mediul cloud şi soluţiile de file-sharing, conferinţele video şi portalurile de tip enterprise content management. Următoarea generaţie de instrumente de colaborare va fi bazată pe cloud, orientată către mobilitate şi deschisă, pentru a integra diverse fluxuri de lucru.

Fog computing extinde tehnologia cloud computing la periferia reţelei. În 2017, fog computing va profita de avantajele pe care le oferă cloud computing, extinzând capabilităţile de analiză şi control la periferia reţelei. Conceptul de fog computing va fi utilizat în implementările de soluţii pentru oraşe inteligente.

Într-un oraş inteligent, fog computing asigură capabilităţi de calcul, de stocare şi networking către cele mai îndepărtate dispozitive, pentru a îmbunătăţi servicii urbane precum managementul traficului, iluminatul inteligent, siguranţa publică şi parcarea. De exemplu, o cameră video detectează luminile intermitente ale unei ambulanţe şi schimbă automat luminile semaforului, astfel încât să aibă prioritate în trafic.

Tot prin intermediul fog computing, senzorii montaţi în trenurile cu sistem inteligent de mentenanţă, pot monitoriza componentele. În cazul în care detectează probleme, trimit automat o alertă către conductorul trenului, care opreşte în următoarea staţie pentru realizarea de urgenţă a operaţiunilor de întreţinere, mai cred specialiştii Cisco.

Fog computing permite, de asemenea, distribuţia inteligentă a energiei, în cazul în care aplicaţiile de compensare a sarcinilor energetice rulează pe dispozitive aflate la extremitatea reţelei şi care selectează automat energiile alternative, cum ar fi energia solară şi eoliană, pe baza cererii de energie, disponibilitate şi cel mai mic preţ.

Realităţile alternative. Mixul între dimensiunea fizică şi cea virtuală va fi tot mai vizibil în 2017, pe măsură ce retailerii online deschid magazine offline (a se vedea librăriile Amazon şi Amazon Go), iar realitatea augumentată a ajuns în atenţia maselor, mulţumită Pokémon Go. Realitatea virtuală a ajuns în punctul în care este disponibilă consumatorului obişnuit, iar cu ajutorul unor dispozitive precum smartphone-uri şi tablete, noi platforme bazate pe software deschis permit companiilor să inoveze în privinţa modului în care este utilizată tehnologia – fie în mediul fizic, online sau în spaţiile virtuale, concluzionează experţii Cisco.