România a depăşit cu mult media Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte extinderea liniilor fixe de internet de mare viteză, care reprezintă peste 50% din total, faţă de o medie de 11% la nivelul blocului comunitar, potrivit unui comunicat publicat marţi de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

O linie de internet este considerată de mare viteză dacă permite o viteză de descărcare de peste 100 megabiţi pe secundă (Mbps).

”Utilizarea internetului este tot mai intensă. Pe liniile fixe, traficul mediu lunar/linie a depăşit 91 GB, iar în cazul mobilului ne aşteptăm la creşteri din ce în ce mai mari o bună perioadă de timp de acum încolo”, a afirmat preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu.

Numărul conexiunilor prin care se poate accesa internetul în bandă largă, la puncte fixe şi mobile, era de circa 19 milioane la finalul anului trecut, în creştere cu 18% faţă de sfârşitul anului 2014.

Dintre acestea, 14,7 milioane de conexiuni erau mobile, iar 4,3 milioane la puncte fixe.

La sfârşitul anului 2014, existau 12,1 milioane de conexiuni mobile şi 4 milioane de conexiuni la puncte fixe. Traficul mediu lunar de internet pe conexiune mobilă practic s-a dublat în 2015 faţă de 2014, de la 0,26 GB în 2014 la 0,48 GB în 2015.

”Având în vedere că reprezintă abia 2% din traficul de internet din România, ne aşteptăm ca traficul de internet mobil să continue ritmuri spectaculoase de creştere o bună perioadă de timp de acum încolo”, a mai spus Marinescu.

Printre cauzele acestui avans se numără avansul tehnologiei 4G, acoperirea omniprezentă cu reţele mobile 3G, hiper-vitezele înregistrate în reţelele fixe si preţurile tot mai mici.

În schimb, gradul de penetrare a internetului în zonele rurale şi slab populate rămâne redus în România.

În zonele dens populate, cu peste 500 de locuitori pe kilometru pătrat, penetrarea liniilor de internet fix de bandă largă este apropiată de media UE de 75%.

La polul opus, în zonele slab populate, cu mai puţin de 100 locuitori/kmp, decalajul dintre România - cu un grad de penetrare de 45% - şi media UE (62%) este semnificativ.