Mai sunt şase etape de disputat din această ediţie de campionat, iar acest final de sezon ar putea aduce, după foarte multă vreme, o clasare pe locul al doilea, pentru Petrolul. S-a ratat, este adevărat, finala Cupei României, cu toată povestea ei. Dezamăgirea a fost foarte mare, pentru toată lumea, dar nu se mai poate face nimic în acest sens. Decât să se meargă înainte, cu linişte şi cu ambiţia de a încheia competiţia pe locul al doilea. Şi cu gândul că Petrolul bate pe Steaua la ultimul meci de pe Ilie Oană, în acest campionat.

Acestea sunt premisele sub care mocneşte, totuşi, o nelinişte nefirească.

Deloc paradoxal, pentru noi, prahovenii, în special, această nelinişte vine din interior, pentru că dacă ar fi încercat alţii, din afară, să bage zâzanie, nu ar fi reuşit, ştiind să ne unim atunci când pericolul vine din afara graniţelor judeţului.

Dar, ştim şi să ne scindăm, repede, atunci când apare implozia. Şi ea ar putea apărea, dacă ne facem că totul e ok, dacă nu eliminăm răul înainte de a deveni prea mare.

Dan Capră, patronul Petrolului, a atacat destul de vehement doi dintre oamenii care sunt direct responsabili de spectacolul pe care-l oferă galeria petrolistă la fiecare meci: Sponsoru`- Bogdan Dinu – şi Robi (Robert Burlacu). Omul şi-a exprimat nemulţumirea, şi-a expus un punct de vedere, în timp ce fanii, pe de altă parte, l-au contestat.

Petroliştii adevăraţi trebuie să înţeleagă faptul că astfel de momente sunt inerente. Ele apar în viaţa unei echipe pentru a fi depăşite, nu pentru a crea fisuri.

În esenţă, şi Capră, şi Sponsoru`, dar şi Robi, reprezintă într-un fel sau în altul, Petrolul de astăzi! Fiecare are rolul lui în ascensiunea acestei echipe. Fiecare a făcut lucruri bune pentru Petrolul, dar a mai şi greşit. Dacă vor găsi, toţi cei implicaţi, puterea de a vedea ceea ce au făcut bine, nu să îşi caute nod în papură, Petrolul va rămâne o forţă. În definitiv, asta ar trebui să îşi dorească şi Dan Capră, dar şi suporterii. Iar pentru asta, trebuie să laşi de la tine, indiferent că eşti patron sau suporter.

Fără patimă, meritul lui Capră în ceea ce reprezintă Petrolul de astăzi, este esenţial. Dar, tot fără patimă, şeful Petrolului trebuie să ştie că fără unitatea suporterilor, indiferent de eforturile lui, Petrolul nu ar fi ajuns aici.

Fără Capră, Petrolul nu ar fi avut acest parcurs! E clar! Aşa cum la fel de clar este faptul că Sponsoru` a mâncat bătaie pentru Petrolul (de la jandarmi), şi-a luat gaze lacrimogene în ochi şi şi-a neglijat familia pentru a fi, non-stop, lângă echipă. Şi Robi, la fel! Şi ceilalţi-la fel!

Petrolul trebuie să meargă înainte arătând unitate de grup, asta implicându-i pe  patron, pe angajaţi, pe jucători, dar, mai ales, pe suporteri. Şi nu întâmplător spun asta, pentru că patron, angajat sau jucător la club poţi fi o perioadă limitată, în vreme ce suporter eşti toată viaţa!

Petrolul nu este deloc într-o situaţie delicată, dacă rezolvă acest aspect. Dacă nu, însă, şi dacă se va ascunde gunoiul sub preş, ar putea apărea probleme. Şi ar fi păcat pentru ideea frumoasă, exprimată simplu, prin două cuvinte: doar Petrolul!