Sunt două lucruri care trebuie lămurite din start. Primul este elementar: pentru decizia pe care au luat-o aseară, aceea de a se despărţi de Cristea şi Cristescu, şefii Petrolului trebuie felicitaţi. Tandemul ăsta cu rezonanţă lingvistică a costat clubul Petrolul 30 000 de euro în fiecare lună. Iar în schimbul acestor bani, ai naibii de mulţi, au primit din partea celor doi jucători basculante întregi de ifose şi doar câteva momente de fotbal. Şi, dacă Marian Cristescu a părut mai cuminţel, ghidat de butada „timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim!”, Cristea i-a umplut de nervi pe toţi cei din anturajul echipei. Mizând pe faptul că multe femei zâmbeau tâmp când îi vedeau faţa (sau altceva), Cristea, în inconştienţa lui, chiar a crezut că e vreun prinţ, căruia i se cuvine totul. Fără să aibă pic de respect faţă de colegi, antrenori, conducători sau fani, el a persiflat pe toată lumea şi, culmea, mai primea şi 18 000 de euro pe lună pentru asta. Cred că e cel mai mişto job din lume. Să-ţi dea cineva atâta bănet, doar ca să fii nepăsător!

Şi aşa, uşor, trecem la al doilea aspect care trebuie lămurit.

Cine a fost atât de inconştient, din conducerea clubului, să accepte salariile astea pentru nişte jucători care veneau de la U Cluj şi care nu mai aveau 20 de ani. În fine, mai greşeşc oamenii, dar e bine că nu persistă.

Cristea cel prinţ  ar vrea acum să „se dea” oleacă prin China. Prin Liga a II-a, că în prima trebuie să transpiri! Iar Cristescu va ajunge pe la Rapid sau Astra, cel mai probabil.

Pentru tot ce au făcut pentru Petrolul, ar fi trebuit, în mod normal, să le mulţumim. Dar cum nici ei nu au fost prea normali, fotbalistic  vorbind, le mulţumim doar pentru că au plecat! Să fiţi sănătoşi, să-i păcăliţi şi pe alţii!