Am urmărit cu atenţie reacţiile jucătorilor şi ale unor antrenori de la echipele care au reuşit calificarea în sferturile de finală ale Cupei României. Prefăcătoria infinită din fotbalul nostru a ieşit din nou la iveală când au fost întrebaţi, pe rând, ce adversar ar prefera în sferturile de finală. Cei mai mulţi au apelat, din nou, la limba de lemn, la ideea penibilă de a vorbi fără a răspunde la întrebare. Nu am auzit pe nimeni să spună: Domnule, aş vrea să jucăm cu Viitorul Constanţa, cea mai slabă formaţie rămasă în cursă. Nu!!, Toţi au marşat pe replica: nu ne interesează, important este să jucăm noi bine! Dacă eşti corect, nu te dai după cireş. Spui franc faptul că ai vrea să joci cu Viitorul în sferturi, pentru a avea şanse mai mari de a prinde o semifinală. Ce tot îi daţi zor cu “nu contează?”. Fiţi bărbaţi şi recunoaşteţi! Parcă vă văd la tragerea la sorţi cum priviţi spre cer şi vă rugaţi să picaţi cu Viitorul! Mincinoşilor!