Faptul că Stoichiţă a făcut o singură schimbare într-un meci cu 1-1 la pauză şi care trebuia câştigat spune totul despre lotul pe care îl are acum Petrolul.

Nu spune, ci strigă din răsputeri că echipa ploieşteană nu are piese de schimb şi pune, definitiv, ştampila cu “expirat” sau “necorespunzător” pe fruntea unora dintre jucătorii de rezervă. Pentru că, orice ar crede ei, jucătorii, despre ei înşişi, trei antrenori, începând chiar cu cel care i-a adus la Ploieşti, au considerat că nu merită să fie nici titulari, nici rezerve utile.

Uitându-ne un pic în spate, Petrolul tocmai a trecut de seria jocurilor care, teoretic, trebuia să aducă puncte. Practic, din meciurile cu trei contracandidate, Voluntari, CSMS Iaşi şi Chiajna, galben-albaştrii au luat un singur punct. Peste o săptămână şi jumătate începe altă serie, cu Pandurii şi CFR Cluj, echipe de alt calibru.

De aceea, planul pe termen scurt pe care Stoichiţă şi conducerea Petrolului îl tot discută de la sosirea tehnicianului trebuie să fie unul bun.

Echipa ploieşteană are nevoie de ceva mai mult decât nişte simple petice. Are nevoie de un atacant cu simţul porţii, care să preia, eventual, multele mingi câştigate de Moussa, cu care, din păcate, tunisianul nu prea ştie ce să facă în faţa porţii.

Are nevoie de un jucător de bandă stângă care să permită trecerea lui Porret în centru, mărind, astfel, şi numărul soluţiilor pentru cele două poziţii de fundaş central. N-ar strica nici un mijlocaş central, în condiţiile în care mai e un pic şi Ropotan va sta la fiecare galben.

Dacă Stoichiţă are mână la jucători, dacă are noroc la această loterie a fotbaliştilor liberi de contract – aşa cum el însuşi a denumit-o – lupii ar putea să se schimbe chiar din această pauză. În bine.